Negocierile dintre Trilulilu și Universal Music pentru semnarea contractului de licențiere au durat un an de zile. Au fost discuții intense între avocații site-ului românesc și cei ai gigantului american pentru negocierea unor clauze care, dacă ar fi rămas în forma inițială, ar fi putut însemna finalul lui Trilulilu. În acest demers, Trilulilu a fost asistat de Biriș Goran.
Este doar un exemplu care arată că, pe măsură ce industria IT se dezvoltă și antreprenorii români înțeleg mai bine ce înseamnă proprietatea intelectuală și cât valorează, și avocații acordă tot mai mare atenție acestei arii de practică.
Unul dintre cele mai importante proiecte realizate de Ţuca Zbârcea & Asociaţii, anul trecut, a inclus asistenţa oferită fondului spaniol de investiţii GED Capital Development în legătură cu achiziţia sistemului de rezervare online deţinut de Millennium Tour SRL, realizată prin intermediul unor site-uri precum paravion.ro, BileteLowCost.ro, HotelMania.ro și altele.
„Tranzacţia a inclus transferul diverselor drepturi de proprietate intelectuală (mărci înregistrate în România și Bulgaria, precum şi drepturi de autor asupra mai multor programe informatice, materiale cu conţinut publicitar și comercial etc.), inclusiv numele de domenii înregistrate în mai multe ţări, baze de date, sisteme informatice, anumite active mobile, transfer de angajaţi, clienţi și furnizori“, explică Ciprian Dragomir, avocat asociat al Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi coordonator al departamentului de proprietate intelectuală.
Neglijenți cu ce au mai de preț: creația
Este ceea ce se numește „proprietate intelectuală tranzacțională“, inexistentă pe plan local până în urmă cu câțiva ani, dar care ia, treptat, amploare mai ales datorită succeselor înregistrate de antreprenorii din IT. Așa că, dacă în 2008, la Biriș Goran, un singur angajat se ocupa de această arie, astăzi, departamentul numără cinci persoane. În 2008, casa de avocatură avea un singur client pe proprietate intelectuală, un an mai târziu, erau deja șapte (din care doi pe proprietate intelectuală tranzacțională), iar în 2010, numărul lor a crescut la 17 (din care cinci pe acest domeniu). Tendința continuă și anul acesta, casa de avocatură având deja, în numai două luni, patru clienți, din care unul pe proprietate intelectuală tranzacțională. Este o piață care acum se naște, foarte dezvoltată în străinătate, și al cărei potențial este de ordinul milioanelor de euro.
Paradoxal, este o arie neglijată încă atât de angajați, cât și de angajatori. „Dacă ești programator, trebuie să știi că în contractul tău de muncă trebuie să existe o clauză de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor cu privire la tot ce programezi pentru societatea respectivă“, spune Ana Maria Andronic, senior associate la Biriș Goran. Dacă însă angajatorul nu semnează astfel de contracte, apar probleme atunci când un investitor se arată interesat de achiziția totală sau parțială a produsului creat. Cu toate acestea, doar câteva firme au actele în ordine. De ce nici măcar puținele contracte existente nu sunt redactate corect?
Spre ce se îndreaptă piața
„Lumea nu știe că legea română este foarte formalistă și un contract trebuie să aibă cinci elemente, menționate în lege“, spune Maria Andronic, aducând ca exemplu perioada de cesiune și suma de bani pe care angajatul o primește.
Proprietatea intelectuală tranzacțio­nală nu este singura componentă a acestei arii care a înregistrat o creștere în ultimii ani. „Pe fondul crizei economice şi financiare, s-au intensificat situaţiile de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, atât la nivelul mărcilor înregistrate, cât şi al drepturilor de autor. Acest fenomen a dus implicit şi la o creştere a numărului de cereri de asistență juridică adresate casei noastre de avocatură“, spune Ciprian Dragomir.
Ovidiu Mihuț, de la Boștină & Asociații, spune că „în domeniul proprietăţii industriale, în 2010, ponderea cea mai ridicată, numeric vorbind, au avut-o înregistrările de mărci, apoi litigiile şi transferul de tehnologie“, explică avocatul.
„Transferul de tehnologie reprezintă poate partea cea mai complexă a aplicaţiilor din acest domeniu, însă litigiile sunt, deocamdată, motorul acestui domeniu de activitate“, adaugă el.
În anii care urmează vom asista la o armonizare şi mai puternică a legislaţiei cu normativele europene, mai spune avocatul, explicând că „pe fondul unei prezenţe crescute a investiţiilor străine, mult mai aplecate spre acest domeniu, vom asista şi la creşteri ale pieţei de servicii specializate în domeniul proprietăţii industriale“, conchide Mihuț.