O nouă analiză efectuată de către Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) scoate la iveală că Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, va fi forțat la un moment dat să schimbe modul în care luptă în Ucraina. Acest lucru se va întâmpla din cauza problemelor economice și din cauza lipsei resurselor umane.
Presiunea economică și deficitul de resurse umane obligă regimul de la Kremlin să ia măsuri neconvenționale pentru a susține efortul de război.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Vladimir Putin se află într-o poziție dificilă, fiind forțat să găsească soluții pentru a evita colapsul economic și destabilizarea internă, în fața resurselor limitate ale Rusiei.
Efectele economice ale războiului
Conflictul din Ucraina continuă să consume resurse semnificative, iar Rusia se confruntă cu o economie aproape de „supraîncălzire”, așa cum arată datele publicate recent de Washington Post.
Creșterea economică este puternic susținută de cheltuielile militare care obligă companiile rusești să ofere salarii mai mari pentru a atrage forța de muncă, în competiție directă cu remunerațiile oferite de armată.
Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei, a avertizat că economia funcționează la capacitate maximă, iar forța de muncă este aproape epuizată.
Lipsa resurselor umane afectează companiile private, care sunt nevoite să crească salariile de câteva ori peste medie pentru a concura cu sectorul militar.
Aceasta duce la o creștere artificială a salariilor care, pe termen lung, poate destabiliza economia prin generarea unei inflații suplimentare și prin accentuarea deficitului de forță de muncă.
Încercări de suplinire a forței de muncă prin aliere internațională
În fața presiunilor interne, regimul Putin a apelat la aliați externi pentru sprijin militar.
O sursă neașteptată de forță de muncă o constituie trupele nord-coreene, desfășurate recent în Rusia, inclusiv în regiunea Kursk, pentru a susține eforturile de respingere a incursiunilor ucrainene.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a confirmat această mișcare drept o „escaladare semnificativă”, subliniind că Rusia încearcă să compenseze pierderile pe front prin alocarea de resurse din afara propriilor granițe, ceea ce extinde dimensiunea internațională a conflictului.
„Cripto-mobilizarea” și rezistența Kremlinului în fața unei mobilizări generale
Putin evită o mobilizare generală, întrucât o astfel de măsură ar putea genera nemulțumiri sociale și ar expune vulnerabilitățile economice ale Rusiei.
În schimb, autoritățile ruse au implementat un sistem de „cripto-mobilizare”, prin care susțin efortul de recrutare prin bonusuri semnificative și recompense temporare pentru cei care semnează contracte cu armata.
Cu toate acestea, experții de la ISW consideră că aceste măsuri sunt doar soluții temporare, care nu rezolvă problema pe termen lung a unui conflict cu o durată nedeterminată.
Tensiuni internaționale și amenințări asupra stabilității globale
Pe lângă alianța cu Coreea de Nord, Rusia continuă să primească sprijin tehnologic și militar din partea Iranului, care furnizează drone.
Acest sprijin a alarmat statele occidentale și NATO, care văd o extindere a conflictului în sfera geopolitică internațională.
Tensiunile sunt în creștere și în regiunea Asia-Pacific, unde prezența militară nord-coreeană alături de Rusia ridică îngrijorări în rândul statelor precum Japonia și Australia.
Pentru Ucraina, prezența trupelor nord-coreene și întărirea forțelor ruse în est, în special în Donețk, creează noi provocări.
Trupele ruse au reușit recent să ocupe poziții strategice în regiune, iar Ucraina riscă să piardă teren în fața resurselor sporite de pe front.
În acest context, Kievul urmărește cu atenție politica externă americană, unde o potențială schimbare a administrației ar putea afecta susținerea militară de care beneficiază Ucraina din partea SUA.