Se schimbă harta României?
Se schimbă harta României? Specialiștii din mediul de afaceri și academia românească propun o amplă reorganizare teritorială a României. Se ia în considerare trecerea de la actualul număr de 41 de județe la doar 15.
Reorganizarea va fi însoțită de o redefinire a statutului comunelor și orașelor în funcție de numărul de locuitori.
Această inițiativă are ca scop principal:
- reducerea cheltuielilor la buget
- eliminarea redundanțelor
- eficientizarea administrației publice
Prin diminuarea numărului de județe, se estimează că se va reduce și numărul de instituții și angajați din administrație. Acest lucru va contribui la o gestionare mai economică a resurselor financiare.
Bogdan Daniel Vișan, reprezentant al Camerei de Comerț și Industrie, explică:
„Redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori și oraș cu cel puțin 10.000 de locuitori, totodată toate instituțiile ar trebui să fie grupate. Reorganizarea administrativă propusă de Camera Națională după modelul curților de apel ar aduce reale economii.”
Sistemul actual, bazat pe legi vechi de peste 50 de ani
Sistemul actual de organizare administrativă este bazat pe legi cu o vechime de peste 50 de ani.
În prezent, România are:
- 19 milioane de locuitori
- 103 municipii
- 216 orașe
- peste 2.800 de comune
- aproximativ 12.900 de sate
Această diversitate duce la situații paradoxale, precum comune cu doar 80 de locuitori și orașe cu puțin peste 1.000.
Cseke Attila, fost ministru al Dezvoltării, subliniază problema: „Astăzi avem 2.390 de comune sub 5.000 de locuitori, deci 83,5 la sută nu îndeplinesc acest criteriu. Avem trei județe care nu au astăzi nicio comună cu peste 5.000 de locuitori, Caraș Severin, Hunedoara și Județul Olt – în trei județe toate comunele ar trebui organizate.”
Reorganizarea ar putea aduce beneficii semnificative
Această reorganizare ar putea aduce beneficii semnificative, precum:
- reducerea sărăciei
- atragerea de investiții în zonele defavorizate
Anul trecut, doar 47 din cele 3.200 de primării și-au acoperit cheltuielile din taxe și impozite locale.
Cristian Pârvulescu, politolog, subliniază importanța unei astfel de schimbări:
„Este o risipă extraordinară, multe cheltuieli administrative care ar putea fi reduse astfel, doar că în zonele rurale unde nu se întâmplă nimic, singurul angajator important este primăria, clienții primarului sunt importanți în alegeri.”
Specialiștii afirmă că o reorganizare administrativă și o comasare a instituțiilor ar conduce la dezvoltarea unor politici regionale mai eficiente pentru populație.
De exemplu, gestionarea infrastructurii rutiere ar putea fi făcută mai coerent, eliminându-se situațiile în care drumurile între județe nu sunt administrate unitar.
Victor Alistar de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative adaugă:
„Să ne imaginăm un drum național aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, dar care traversează două județe. Astfel de situații duc la decizii administrative împărțite între două județe și pot afecta implementarea proiectelor.”
