Un grup de deputaţi vrea bani de la rezerva valutară pentru depozite de legume şi fructe şi a iniţiat un proiect de lege în acest sens. Mugur Isărescu nu a aflat încă de propunere.
Opt deputaţi s-au gândit că ar fi cazul ca o parte din banii veniţi de la FMI şi ajunşi la rezerva valutară a ţării să fie folosiţi în agricultură. Aşa a luat naştere un proiect de lege privind construirea de depozite de legume şi fructe pentru care, în Expunerea de motive, deputaţii s-au gândit să treacă drept sursă de finanţare reverva valutară.
Zece depozite pe an
Patru deputaţii PDL (Constantin Chirilă, Mircia Giurgiu, Toader Stroian şi Valeriu Tabără) şi patru deputaţi PSD (Gheorghe Antochi, Ion Dumitru, Marian Ghiveciu şi Ioan Munteanu) au redactat un proiect de act normativ privind măsuri de stimulare a producţiei şi a valorificării legumelor şi fructelor în România. De fapt, este vorba despre construirea şi dotarea a cel puţin zece depozite pe an începând cu 2010. Acestea ar trebui construite pe banii de la FMI, consideră aleşii.
O parte din banii de la FMI să fie pentru agricultură!
Deputaţii îşi doresc să beneficieze şi agricultura de banii primiţi de ţara noastră de la FMI şi de aceea au trecut în Expunerea de motive a proiectului de lege ca sursă de finanţare pentru depozite rezerva valutară.
„Pentru a asigura dezvoltarea şi modernizarea agriculturii şi a industriei alimentare într-un timp scurt, România trebuie să folosească surse financiare proprii. O sursă importantă este rezerva valutară a României. Credem că pentru programele prioritare de dezvoltare accelerată a unor sectoare economice cum este cel agro-rural se poate folosi pe o perioadă de 10 ani circa 5 miliarde euro din această rezervă”, se arată în Expunere.
E dorinţă, dar nu-i putinţă
Rezerva valutară a fost considerată de parlamentari a fi o posibilitate de finanţare, dar ei recunosc totuşi că nu este şi o soluţie viabilă. „Ne gândeam că din toţi banii pe care îi primim de la FMI şi care sunt cheltuiţi pe diverse lucruri, o parte ar trebui să meargă şi la agricultori. Nu am vorbit cu responsabilii de la BNR şi probabil nu vor ajunge niciodată bani de la rezerva valutară în acest domeniu, dar ar fi fost o idee bună. Oricum, în proiectul de lege n-am mai trecut rezerva valutară ca sursă financiară”, a spus Gheorghe Antochi, unul dintre iniţiatori.
România a semnat mai multe acorduri internaţionale de împrumut, prin care primeşte de la FMI, Comisia Europeană şi alte organisme financiare 19,95 miliarde de euro. Banii merg în rezerva valutară administrată de Banca Naţională. Potrivit ultimelor date ale băncii centrale, rezervele valutare ale României erau, la sfârşitul lui august, de 27,7 miliarde de euro.
