Cazul a fost adus în atenţie de Maximilian Schrems, un cetăţean austriac, utilizator de Facebook. După dezvăluirile făcute de Edward Snowden legate practicile de supraveghere în masă ale serviciilor de informaţii din SUA, Schrems a depus o plângere la Autoritatea irlandeză pentru protecţia vieţii private, Facebook având o filială importantă în Irlanda. Autoritatea i-a respins însă plângerea.
În urmă cu două săptămâni, avocatul general al CEJ, Yves Bot, a estimat că un stat membru al Uniunii Europene poate suspenda transferul de date ale utilizatorilor de Facebook către servere din Statele Unite, apreciind că supravegherea exercitată de serviciile de informaţii de peste Atlantic este ''masivă şi neţintită''.
În concluziile publicate pe 23 septembrie, avocatul general al CEJ a estimat că, deşi o ţară terţă dispune de un nivel de protecţie a datelor personale 'adecvat', autorităţile naţionale de control 'pot interveni şi suspenda transferul de date, dacă ele consideră necesar acest lucru'.
Avizele avocatului general sunt în general urmate de CEJ, dar ele nu constituie o decizie definitivă.
Oficiali americani au susţinut că evaluarea făcută de Yves Bot se bazează pe presupuneri incorecte referitoare la practicile de supraveghere ale Washingtonului, atrăgând atenţia asupra posibilelor consecinţe negative ale deciziei ce va fi luată marţi de CEJ.
SUA nu dispun de 'acces nelimitat' la date, a declarat luni Robert Litt, consilier general în cadrul Biroului directorului pentru date naţionale din SUA. ''Cadrul juridic al Statelor Unite include o protecţie solidă a datelor personale şi un grad remarcabil de transparenţă'', a adăugat Litt.
În primăvara acestui an, autorităţile de protecţie a datelor din Franţa, Belgia, Germania, Olanda şi Spania au lansat o anchetă asupra politicii de confidenţialitate a reţelei de socializare online Facebook. A fost vizată mai ales creşterea transferului de date între mai multe aplicaţii, cum ar fi Instagram sau Whatsapp. Ancheta a fost coordonată de autorităţile olandeze.
Sursa: Agerpres
