familie, in ultimele luni tinerii s-au trezit ca fac parte din publicul-tinta a numeroase programe sociale. Cu toate acestea, de la depunerea unei cereri, insotite de numeroase acte doveditoare, si pana la a beneficia efectiv de ajutoarele guvernamentale, e cale lunga. Pentru ca banii alocati pentru acest an nu sunt suficienti pentru toate solicitarile, ei nu au decat sa spere ca vor fi mai norocosi la anul.Nu numai tinerii s-au trezit asaltati de ajutoare guvernamentale mai mult sau mai putin eficiente. si pensionarilor li s-a promis marea cu sarea, de la pensii mai mari la preschimbarea tichetelor de reducere la transport pe alimente. Iar cei cu venituri reduse, fie ei tineri sau mai in varsta, sunt vizati si de alte nenumarate decizii guvernamentale, de la subventii pentru telefon si incalzire pana la cresterea semnificativa a listei medicamentelor compensate. Cele doua rectificari bugetare de anul acesta au avut ca subiecte principale exact masurile de protectie sociala. Dar sumele vehiculate atunci au fost neinsemnate, caci, la prezentarea bugetului pentru 2005, ministrul Mihai Tanasescu a admis ca suma cheltuielilor cu caracter social reprezinta circa 13% din PIB. Adica aproximativ o treime din bugetul consolidat! „Nu e nimic nou ca aceste cheltuieli au crescut sensibil intr-un an electoral. Este un semn de dispret la adresa cetatenilor, carora, dupa ce sunt furati prin acte de coruptie, li se scot ochii cu generozitatea guvernamentala”, spune presedintele executiv al Partidului Democrat, Emil Boc. In calitatea sa de primar, Boc se declara nemultumit si de „descentralizarea sarcinilor fara o descentralizare reala a resurselor”. si autoritatile locale timisorene sunt deranjate de acest stil de lucru. Directorul economic al Primariei, Adrian Bodo, a declarat ca programele sociale dispuse de Guvern, alaturi de alte sarcini care au fost trecute in grija autoritatilor locale, inseamna aproape 20 la suta din buget. „Subventiile pentru incalzire, de exemplu, ne costa 700 de miliarde de lei, iar pentru ajutoarele sociale am platit 600 de milioane de lei numai luna trecuta catre 1.200 de beneficiari, din care numai 300 sunt apti de munca si doar 100 au prestat munca in folosul comunitatii”, spune el.Nu numai lipsa resurselor este responsabila pentru lipsa de eficienta a masurilor sociale. Nu trebuie neglijate nici fondurile alocate unor programe a caror utilitate este cel putin partial discutabila, nici sumele cheltuite fara elaborarea unor studii inainte sau macar dupa punerea in practica a unei decizii. Cat despre legislatia care apare cu intarziere, e incompleta ori neclara sau despre birocratia descurajanta, acestea sunt niste reguli de la care nu se puteau abate nici masurile de protectie sociala.

CHELTUIELI PREZENTE SI VIITOARE
· Indexarea si recorelarea pensiilor – 5.167 mld.
· Dublarea pensiilor agricole – 7.000 mld.
· Ajutoare si subventii pentru caldura – 9.000 mld.
· Compensarea medicamentelor pentru pensionari – 2.300 mld.
· Programul „Bani de liceu” – 500 mld.
· Programul „Cornul si laptele” extins la gradinite – 160 mld.
· Alocatia complementara pentru familiile cu multi copii – 3.198 mld.
· Calculatoare pentru tineri – 200 mld.
· Alocatia complementara pentru familiile monoparentale – 1.260 mld.

Probleme sociale cu efecte perverse
Daca pentru destui copii laptele si cornul primite la scoala inseamna un mic dejun copios, altora le sunt inutile. In Timisoara, de pilda, produsele oferite in multe scoli sunt chiar considerate inferioare celor cu care sunt obisnuiti elevii in familie. si in Bucuresti sunt din ce in ce mai multi copii care nu se dau in vant dupa gustarea guvernamentala. Ba chiar si la tara se intampla ca laptele degresat sa nu fie agreat de micutii invatati cu alt gust. Este un exemplu perfect despre cum sunt cheltuite degeaba zeci de miliarde de lei. In acelasi timp, masurile sociale presupun si alte sume, de multe ori impresionante, cheltuite in scopuri logistice. Normele de aplicare, formularele ori centralizarile, toate acestea trebuie elaborate, multiplicate, distribuite, prelucrate si asa mai departe. Nu mai putin importante sunt cheltuielile facute cu publicitatea. Adrian Moraru, coordonator de programe in cadrul Institutului pentru Politici Publice (IPP), crede ca „dublarea cheltuielilor pentru programele sociale prin reclama care li se face este imorala, mai ales ca masurile cu pricina sunt exacerbate in scop politic”.Nu trebuie neglijate nici eventualele efecte perverse ale masurilor sociale. Ajutoarele in bani, de exemplu, pot fi foarte usor deturnate de beneficiari sau de familia acestora spre alte scopuri, mai lumesti. Presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru, considera ca orice actiune de sprijin in domeniul educatiei se situeaza intr-un context european. „Problema e ca, pentru orice tip de ajutor, trebuie sa se stabileasca niste criterii de urmarire a performantei. Altfel, riscam sa se intample ce s-a intamplat cu banii dati minerilor acum cativa ani”, spune el.

Fonduri alocate fara studii de impact
Atunci cand se pregateste sa ia o decizie ceva mai importanta, mai ales din cele care implica cheltuieli, o organizatie serioasa va face mai intai un studiu. Nu la fel se intampla in cazul programelor sociale promovate in mare graba de Guvernul Romaniei. In acest caz, mai intai se stabileste un ajutor si o suma de la buget, urmand ca abia apoi sa se vada daca exista un public tinta ori daca banii sunt suficienti. „Programele sunt facute la nivel central si au la baza idei politice fabricate in laboratorul partidului, si nu analize ori cercetari. Nu au loc, apoi, nici studii de impact care sa arate utilitatea actiunilor”, spune Adrian Moraru, de la Institutul de Politici Publice.Trei masuri sociale pentru tineret lansate in acest an se incadreaza perfect in aceasta categorie. Este vorba, intai, de subventia partiala a chiriei pentru studentii in institutii de stat, la cursuri de zi, cu un venit brut pe membru de familie sub 1,5 milioane de lei. Conform asociatiilor studentesti, foarte putini tineri cu venituri atat de modeste ajung la facultate.Urmeaza programul „Euro 200”, respectiv cel prin care elevii si studentii ale caror familii fac parte din aceeasi categorie de venituri enuntata mai sus vor primi o subventie de 200 de euro pentru achizitionarea unui computer. Distributia solicitarilor primite arata ca actiunea nu a fost popularizata cum trebuie, caci in sapte judete nu s-a depus nici o cerere. Cu toate acestea, numarul candidatilor eligibili, 125.000, este de cinci ori mai mare decat poate acoperi bugetul alocat.O situatie similara se intalneste si in cazul programului „Bani de liceu”, unde centralizarea inca nefinalizata a cererilor pentru bursa de 1,8 milioane de lei lunar acordata elevilor saraci a ajuns la 221.000, desi fondurile ajung doar pentru 92.000 de elevi.

Ajutoare numeroase, resurse ioc
Nu o singura data masurile sociale lansate cu multa pompa la Bucuresti au dus la incordarea relatiilor dintre cetateni si autoritatile locale menite a le pune in practica. Motivul e foarte simplu: oamenii stiu ca au dreptul la o facilitate sau alta, autoritatile stiu ca nu au resurse disponibile. In Dolj, de pilda, numarul asistatilor sociali s-a dublat, dar sumele prevazute in buget nu au crescut. Consiliul Judetean a cerut la fiecare rectificare 103 miliarde de lei pentru plata venitului minim garantat. „Noi nu le putem refuza cetatenilor dreptul la asistenta sociala daca se incadreaza in criteriile legii”, spune presedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa. O situatie asemanatoare se intalneste si in cea ce priveste terenurile acordate gratuit. In cazul tinerilor casatoriti, parcelele oferite de Primaria Craiova au fost in camp deschis, unde nu exista nici un fel de utilitati. In cel al veteranilor de razboi s-a decis acordarea unor despagubiri de cate 15 milioane de lei, avand in vedere ca nu exista terenuri disponibile.rnPresedintele Societatii Academice din Romania (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, crede ca astfel de masuri au in primul rand un caracter electoral, si abia apoi unul social. „Nu ar fi exclus sa vedem ca se gasesc resursele necesare numai in zonele in care PSD stie ca poate lua voturi”, spune ea.rnPresedintele Comisiei de munca si protectie sociala din Camera Deputatilor, Smaranda Dobrescu, recunoaste ca masurile sociale sunt, in general, tratate ca ultima prioritate de catre primarii. „Cel putin pentru ajutoarele sociale, se are in vedere modificarea legii, astfel incat banii sa vina centralizat, si criteriile sa fie identice”, spune ea.rn
rn
rnLegislatia neclara si birocratia cu zece capetern
rnDe foarte multe ori, chiar si atunci cand exista resursele necesare, ajutoarele nu ajung la cei vizati din cauza legislatiei. E deja un obicei al guvernantilor sa ia decizie dupa decizie, iar aplicarea sa inceapa cateva luni mai tarziu, de obicei din lipsa de norme metodologice. Perioada in care protectia sociala mult laudata ramane doar pe hartie. De exemplu, circa 100.000 de pensionari brasoveni, si ca ei probabil mai toti pensionarii din tara, sunt nelamuriti in privinta actiunii de recalculare. Pana acum, batranii au fost bombardati cu chestionare de la Casa Nationala de Pensii si au fost invitati la o audienta publica in incinta unei uzine din oras.rnIn alte situatii, chiar si atunci cand exista, normele de aplicare sunt neclare ori incomplete, astfel incat ii pot pune in dificultate chiar si pe cei mai priceputi. La Targu-Mures, de pilda, multi administratori de bloc s-au declarat in ceata totala privind modul de utilizare a cupoanelor pentru energia termica. Nu exista nici un „termen de valabilitate” al acestora, iar valoarea fixa poate crea probleme intr-o luna mai blanda din punctul de vedere al vremii, in care factura de caldura va fi mai mica. Specialistii spun si ca obiectul propriu-zis al subventiei este neclar, facan-rndu-se deseori confuzie intre „energia termica” (caldura si energia utilizata pentru incalzirea apei) si „caldura si apa calda” (care includ si pretul apei).rnNu in ultimul rand, birocratia excesiva, concretizata in numeroase formulare, adeverinte, certificate si, cel mai probabil, tot atatea cozi, ori, in unele cazuri, programul restrictiv al institutiei publice sau distanta mare dintre cetatean si sediul acesteia sunt tot atatea piedici in calea celor vizati de masurile sociale.rn
rn
rnCELE MAI REUSITE MASURI SOCIALErn
rnI – Dublarea pensiilor agricultorilor. Cresterea pensiilor pentru aceasta categorie, astfel incat sa ajunga la o valoare de circa doua ori mai mare decat in 2000, are avantajul ca toti cei vizati au beneficiat de ea imediat, iar multi dintre ei au iesit de sub incidenta legii venitului minim garantat.rn
rnII – Alocatia complementara pentru familiile monoparentale sau cu multi copii. Cum alocatia pentru copii a ramas la un nivel simbolic, suma respectiva, acordata regulat, reprezinta un avantaj sesizabil, mai ales in cazul celor cu venituri medii si sub-medii. rn
rnIII – Indemnizatia pentru ingrijirea copilului. Desi controversata la inceput, decizia le ofera un ajutor substantial parintilor cu venituri reduse, intr-o perioada in care cheltuielile cresc sensibil. Pentru mamele cu salarii mai mari, dupa sase luni apare dilema: raman acasa pe bani mai putini sau ma intorc la serviciu?rn
rn
rnVesticii vor sa taie ajutoarelern
rnNu doar in Romania masurile de protectie sociala se gasesc pe lista de prioritati a autoritatilor. In Germania, de pilda, timp de decenii ajutoarele de la stat, mai ales cele de somaj, au fost acordate extrem de usor. S-a ajuns, astfel, ca zeci de mii de oameni sa refuze sa se angajeze, deoarece salariul primit ar fi fost doar putin mai mare decat banii veniti pe degeaba de la guvern. Decizia cancelarului Gerhard Schroeder de a inaspri conditiile de obtinere a ajutoarelor a provocat dispute aprinse.rnsi francezii au probleme. Dupa regimul Mitterand, care a pus, timp de 14 ani, masurile sociale la loc de cinste, guvernul si-a dat seama ca nu mai are de unde sa plateasca. In plus, unele decizii, ca saptamana de lucru de 35 de ore sau de pensionarea timpurie, au avut efecte negative asupra economiei.rnPeste Ocean, lucrurile stau putin altfel. In Statele Unite, de exemplu, indemnizatia de somaj se acorda doar pe o perioada limitata, iar alocatiile pentru copii sunt ceva mai consistente doar pentru familiile monoparentale. Ceva mai la nord, in Canada, in afara de ajutoarele pentru handicapati si pentru cei cu venituri sub nivelul minim, exista deduceri fiscale pentru familiile cu copii. Parintii cu venituri reduse primesc si alocatii si au si dreptul la reduceri in crese.