Măsuri de protecție pentru obiectivele militare. Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecția obiectivelor militare a fost depus la Senat de către deputații PSD Alfred Simonis și Mihai Weber. Scopul acestei propuneri legislative este să introducă un mecanism de protecție pentru obiectivele militare care contribuie la activitățile pentru securitatea națională.
Astfel, inițiativa celor doi deputați social-democrați prevede stabilirea, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a obiectivelor militare care susțin activitățile pentru securitatea națională, în jurul cărora se instituie, în extravilan, zone cu regim de protecție specială pe o rază de 2.400 de metri.
„Se impune completarea cadrului normativ pentru a răspunde, în mod adecvat, necesităţilor de desfăşurare în siguranţă a activităţii specifice securităţii naţionale, respectiv menţinerii funcţionalităţii primare care a fost stabilită pentru aceste obiective”, au precizat cei doi deputaţi, în expunerea de motive a proiectului de lege.
Măsuri de protecție pentru obiectivele militare
Potrivit expunerii de motive, în concordanță cu principiile, interesele și obiectivele strategice și de securitate, și având în vedere complexitatea și sensibilitatea activității specifice desfășurate în obiectivele militare care susțin activități pentru securitatea națională, propunerea legislativă își propune să consacre, la nivel de lege, un mecanism de protecție pentru aceste obiective, prin:
- stabilirea, prin Hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a obiectivelor militare care deservesc activităţi pentru securitatea naţională în jurul cărora se instituie, în extravilan, pe o rază de 2.400 de metri, zone cu regim de protecţie specială;
- reglementarea expresă a categoriilor de activităţi care nu se pot desfăşura în zonele cu regim de protecţie specială;
- stabilirea, în sarcina instituţiilor competente, a obligaţiei de a integra zonele cu regim de protecţie specială şi implicit a interdicţiilor necesare protecţiei obiectivelor militare, în baza de date a oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară, în documentaţiile de amenajare a teritoriului judeţean, respectiv în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente ale unităţilor administrativ-teritoriale, pentru asigurarea opozabilităţii faţă de terţi”.
Obligațiile nu vor afecta funcția de bază a terenurilor
Inițiatorii mai precizează că instituirea unor obligații în zonele cu regim de protecție specială, în extravilanul localităților, nu va afecta funcția de bază a terenurilor, indiferent dacă acestea sunt terenuri cu destinație agricolă, forestieră sau sunt permanent sub ape. De aceea, propunerea legislativă nu implică un impact bugetar.
Prin urmare, proiectul de lege definește termenii și expresiile de mai jos conform următoarelor semnificații:
a) obiectiv militar imobilele şi instalaţiile, aflate în proprietatea/administrarea instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, care deservesc activităţi pentru securitatea naţională, situate în extravilan sau în intravilan şi care fac parte din zonele cu regim de protecţie specială;
b) zonă cu regim de protecţie specială zona cu caracter special instituită în jurul obiectivelor militare în care sunt interzise, în extravilan, activităţile prevăzute la art.3, pe o rază de 2.400 de metri de la perimetrul obiectivului militar, în vederea protejării activităţilor specifice desfăşurate în cadrul acestora;
c) emiţător radio – echipament sau parte componentă relevantă a acestuia, capabil să comunice prin intermediul emisiei undelor radio, care utilizează spectrul alocat radiocomunicaţiilor terestre/spaţiale şi pentru operarea căruia este necesară obţinerea unei licenţe de utilizare a frecvenţelor radio.
Executarea construcțiilor este interzisă
În zonele cu protecție specială, se interzice „executarea oricăror construcţii, amenajări sau instalaţii supraterane, indiferent de regimul de înalţime, precum şi subterane, cu excepţia celor situate pe terenuri aflate în proprietatea/administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi numai dacă există avizul acestuia”.
În conformitate cu propunerea legislativă, lista comună a obiectivelor militare în jurul cărora se instituie zonele cu regim de protecție specială este aprobată prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„În termen de 10 zile de la data aprobării hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională comunică zonele cu regim de protecţie specială stabilite pentru obiectivele militare, către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în vederea integrării în baza de date a oficiilor teritoriale de cadastru si publicitate imobiliară, respectiv către autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor ale căror teritorii administrative se află în zona cu regim de protecţie specială, în vederea preluării, în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente acestora, a interdicţiilor necesare protecţiei obiectivelor militare”, precizează sursa citată.
Obligațiile consiliilor județene
Consiliile județene al căror teritoriu administrativ este afectat de prevederile prezentei legi au obligația:
a) de a prelua, în documentaţiile de amenajare a teritoriului judeţean, interdicţiile necesare protecţiei obiectivelor militare;
b) de a asigura preluarea, în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente ale unităţilor administrativ- teritoriale ale căror teritorii se află în zona cu regim de protecţie specială, a interdicţiilor necesare protecţiei obiectivelor militare.
De asemenea, „autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor ale căror teritorii administrative se află în zona cu regim de protecţie specială au obligaţia preluării, în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente acestora, a interdicţiilor necesare protecţiei obiectivelor militare, în termen de cel mult 60 de zile de la primirea informării prevăzute la art.4 alin. (2)”.
„În termen de 15 zile de la preluarea interdicţiilor necesare protecţiei obiectivelor militare, autorităţile prevăzute la alin. (2) transmit Consiliului judeţean de care aparţin planurile urbanistice şi regulamentele aferente acestora, avizate şi aprobate potrivit legii, în scopul îndeplinirii de către acesta a obligaţiilor”, mai prevede proiectul de lege.
Zonele cu regim de protecție specială incluse în planurile urbanistice generale și în regulamentele aferente acestora sunt publicate de către autorități pe propriul site web, cu menționarea interdicțiilor instituite.
Prevederile prezentei legi sunt puse în aplicare „inclusiv terenurilor situate în zone cu regim de protecţie specială, trecute în intravilan, pe suprafaţa cărora nu a fost edificată nicio construcţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi”, iar „proprietarii imobilelor care au obţinut autorizaţie de construire înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi despăgubiţi în mod just şi prealabil pentru prejudiciile cauzate”.
Cum se stabilește cuantumul despăgubirii
Cuantumul despăgubirii este determinat pe baza unui raport de evaluare întocmit conform regulilor stabilite prin normele metodologice elaborate în conformitate cu prevederile acestei legi.
De asemenea, finanțarea compensațiilor este asigurată din bugetul de stat, în conformitate cu regulile stabilite prin normele metodologice elaborate în aplicarea acestei legi.
„Normele metodologice privind despăgubirile prevăzute în prezentul articol sunt elaborate în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului”, mai indică sursa citată.
Inițiativa a fost înregistrată la Senat, care este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților este cea care va lua decizia finală.
