Situația pare să devină din ce în ce mai tensionată în Europa, după ultimele afirmații făcute de președintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko. Acesta spune că protestatarii vor fi considerați teroriști și se vor lua măsuri în consecință.
Preşedintele contestat al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat marţi că protestatarii împotriva guvernului său au comis acte de terorism şi că autorităţile vor avea un răspuns adecvat, relatează dpa.
Lukaşenko a declarat la o reuniune de la Minsk că protestatarii au blocat căile ferate, ceea ce „poate duce la accidente grave şi la moartea multor oameni”, potrivit unor comentarii transmise de agenţia de presă de stat BelTa.
„Acestea sunt acţiuni ale unor grupuri criminale organizate cu semne de terorism”, a avertizat Lukaşenko. „Când linia roşie este depăşită, guvernul trebuie să răspundă”, a adăugat el.
În Minsk au avut loc proteste în masă în fiecare săptămână de la alegerile contestate de la începutul lui august, despre care susţinătorii opoziţiei susţin că au fost fraudate pentru ca Lukaşenko să rămână la putere.
Lukaşenko, în vârstă de 66 de ani, a condus Belarus, o fostă republică sovietică, timp de peste un sfert de secol, tolerând puţine diferenţe de opinii.
Aproape 600 de persoane au fost reţinute la mitinguri neautorizate din ţară luni, a informat marţi Ministerul de Interne din Belarus, într-un comunicat transmis de media de stat. De asemenea, instituţia a precizat că peste 500 de persoane au fost reţinute duminică.
Avertismentul Rusiei
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat marţi că situaţia la graniţa dintre Uniunea Statală Rusia-Belarus cu state membre ale Alianţei Nord-Atlantice rămâne tensionată, în contextul în care NATO continuă să îşi consolideze prezenţa în regiune, relatează TASS.
„Având în vedere actuala situaţia politică şi militară în regiune, precum şi pe fondul unor noi provocări şi ameninţări, legate în principal de terorismul internaţional, Ministerul Apărării rus consideră că garantarea securităţii militare a Uniunii Statale este o sarcină prioritară”, a subliniat Şoigu.
Alianţa Nord-Atlantică îşi îmbunătăţeşte infrastructura militară, stochează provizii, armament şi echipamente militare în apropierea frontierelor uniunii statale. Segmentul scutului american de apărare antirachetă este în curs de consolidare, iar lansatoarele sale pot fi folosite pentru arme de atac, a spus Şoigu. „Intensitatea exerciţiilor militare ale blocului nu scade, în pofida pandemiei”, a adăugat el.
La rândul său, ministrul apărării din Belarus, Viktor Hrenin, a remarcat numărul tot mai mare al exerciţiilor NATO în ţările care se învecinează cu Belarus şi prezenţa crescută a armatei SUA. „În ultimii ani, rotaţia NATO în ţările vecine Belarus a crescut de peste 17 ori, ajungând la 10.000 de soldaţi”, a spus Hrenin”.
Statele Unite, susţinute de aliaţii NATO, au renunţat la tratatele privind rachetele antibalistice (ABM), ”cer deschis” şi privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF) şi au refuzat să ratifice versiunea adaptată a Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale din Europa, a spus ministrul apărării din Belarus.
Toate aceste acţiuni vizează „perturbarea securităţii internaţionale şi regionale şi furnizarea unui cadru legal pentru militarizarea continentului european printr-o prezenţă constantă a SUA”, a subliniat Hrenin