Curtea Constituțională de la Chișinău a validat alegerile
Sandu și-a păstrat funcția de președinte, iar Curtea Constituțională a validat rezultatele referendumului, ceea ce permite „constituționalizarea” vectorului european. Rezultatele alegerilor sunt însă contestate de forțele de opoziție, în primul rând Socialiști, încă asociați cu interesele Rusiei în Republica Moldova.
Ambele exerciții electorale desfășurate în această toamnă – alegerile prezidențiale și referendumul – au scos la iveală două probleme structurale. În primul rând, deși Maia Sandu a câștigat alegerile cu 55,3%, în țară Alexandr Stoianoglo a fost cel care a obținut mai multe voturi: 51,3% (694.422 voturi).
Opoziția folosește acest decalaj pentru a argumenta că mandatul lui Sandu ar avea o legitimitate parțială. Rezultatele scrutinului pentru al doilea tur (3 noiembrie) indică faptul că reînnoirea mandatului prezidențial pentru Sandu ar fi fost imposibilă fără votul moldovenilor din străinătate.
Cu toate acestea, din totalul de 327.851 de voturi acumulate în diaspora, Sandu a atras 271.843 de voturi, iar aceasta reprezintă 29% din toate voturile obținute de ea în cel de-al doilea tur.
Puterea de la Chișinău și polarizarea societății
A doua problemă care persistă se referă la polarizarea societății. Rezultatul referendumului constituțional (23 octombrie) a confirmat că, deși în societate există o majoritate pro-europeană, un segment al populației continuă să se opună vectorului european.
Din cei 49% dintre alegătorii care au participat la plebiscit, 50,4% au votat pentru modificarea constituției, ceea ce reprezintă aproximativ 25% din întregul electorat.
Prin urmare, există aproximativ 75% din populație care fie a votat împotrivă, a boicotat sau nu a participat deloc la referendum. Eforturile guvernului de la Chișinău de a promova referendumul au fost insuficiente pentru a depăși o trăsătură dezbinătoare a societății moldovenești, și anume polarizarea geopolitică.
Ultimele sondaje (BOP, octombrie 2024) au arătat un sprijin pentru aderarea la UE la 54,5%, cu 32,4% împotrivă. De regulă, aproximativ 30% din societate simpatizează cu Uniunea Economică Eurasiatică sau, în ciuda războiului rus de agresiune împotriva Rusiei, aspiră la o politică externă echilibrată.
Spiritul de protest în societate – de la „vot de protest” la „proteste în stradă”
În ultimii doi ani și ceva, spiritul de protest în Moldova a fost valorificat de gruparea politică din jurul lui Ilan Șor, inclusiv prin utilizarea resurselor financiare din surse ilegale și orchestrarea protestelor.
Imediat după începerea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei (februarie 2022), manifestările de critică la adresa guvernului, sub formă de proteste, au fost dominate de grupul lui Șor.
Alte partide politice au evitat să organizeze proteste, atât cele considerate pro-ruse, cât și altele cu opinii pro-UE.
Partidele non-Șor au anulat protestele pentru a evita să fie etichetați „agenți ruși” și să se confrunte cu sancțiuni internaționale, pe care SUA și UE le-au impus anterior oligarhilor moldoveni fugari și asociaților acestora.
Zeul cu care Socialiștii încearcă să preia agenda protestelor după câțiva ani de absență poate avea două explicații majore.
