Protestele de stradă din Cuba amână politica lui Biden în privința insulei. După șase luni de la instalarea în funcție, președintele Biden nu a prea încercat să-și definească politica în privința Cubei, el nefăcând nicio mișcare importantă în vederea relaxării interdicțiilor impuse de predecesorul său pe tema liberei circulații și a ajutoarelor financiare, dar fără să respingă nici politica de apropiere adoptată de președintele Barack Obama.
În prezent, marile proteste de stradă și reacția violentă a guvernului comunist ar putea forța clarificarea situației, iar Biden se confruntă cu un peisaj politic problematic.
Protestele de stradă din Cuba continuă
„Într-un fel sau altul, este nevoie de o decizie prezidențială. Nu cred că el își va permite luxul de a lăsa situația să continue fără vreo intervenție din partea sa”, a declarat Fernando Amandi, de la o agenție de sondaje a democraților din Miami.
Întrucât, luni, protestele au continuat, Biden a declarat următoarele: „Statele Unite sunt cu fermitate alături de poporul cubanez în privința respectării drepturilor sale universale. Și cerem guvernului Cubei să se abțină de la orice violențe în tentativa sa de a reduce la tăcere glasul poporului”. El a adăugat că, în această săptămână, va face o declarație mai detaliată.
În prezent, politica externă a președintelui s-a orientat mai mult spre contracararea Chinei și Rusiei și spre consolidarea relațiilor cu aliații europeni. În opinia analiștilor, sprijinul acordat, în 2020, de alegătorii americani cubanezi din Florida fostului președinte Donald Trump, a demonstrat că există riscul ruperii oricăror relații cu Havana.
Administrația Obama a reluat relațiile diplomtice cu Havana
După ce Administrația Obama a reluat relațiile diplomtice cu Havana și a relaxat vechile restricții cu privire la deplasări și de ordin financiar, Trump a schimbat macazul. Una dintre ultimele sale legi promulgate în luna ianuarie a acestui an a fost cea vizând reînscrierea Cubei pe lista țărilor considerate ca fiind susținătoare ale terorismului.
În aprilie, atunci când Raul Castro a anunțat că demisionează din funcția de șef al Partidului Comunist, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat următoarele: „O schimbare a politicii față de Cuba sau alte măsuri adiționale nu se înscriu în prezent printre prioritățile politicii externe a președintelui”.
Luni, ea a declarat: „Nu pot face niciun fel de previziuni pentru dvs. în privința vreunei schimbări de politică”, adăugând că SUA caută să vadă cum ar putea veni în sprijinul demonstranților, inclusiv prin ajutoare umanitare.
Democrații, păreri împărțite
Problema e că, acum, poziția grupului de sprijin în privința reluării relațiilor cu Cuba este slabă, a declarat Jorge Duany, directorul Institutului Cubanez de Cercetări de la Universitatea Internațională din Florida, potrivit THE WALL STREET JOURNAL.
El a amintit o serie de evenimente, inclusiv numirea senatorului democrat de New Jersey, Robert Menendez, în funcția de președinte a Comisiei pentru Relații Internaționale.
În timpul campaniei electorale, Menendez l-a sfătuit pe Biden să nu revină la politicile lui Obama, în timp ce alți democrați au pledat pentru anularea sancțiunilor impuse de Trump, afirmând, ca de altfel și Biden, că ele nu vor duce la vreo schimbare a situației de pe insulă.
Republicanii intenționează să-ți mențină presiunile asupra lui Joe Biden. Luni, senatorul Marco Rubio, care dorește să fie reales în 2022, a spus că regimul cubanez ar putea risca să transmită niște semnale cubanezilor din SUA, așa cum s-a întâmplat în 1980, prin vasul Mariel, plin cu refugiați.
„Nu trebuie să ne lăsăm șantajați, iar președintele Biden trebuie să avertizeze că o încurajare a migrației în masă ar fi luată drept un act de ostilitate”, a scris Rubio pe Twitter.
Sursă foto: Dreamstime.
