Provocare militară extrem de gravă a Chinei la adresa SUA. Situația riscă o escaladare fără precedent în Pacific.

Tensiunile au apărut în jurul situației politice a Taiwanului și a țărilor care vor să întrețină relații diplomatice cu insula revendicată de Beijing.

Provocare militară extrem de gravă a Chinei la adresa SUA. Beijingul este acuzat de presiuni fără precedent

Zece avioane militare chineze inclusiv aparate de luptă au intrat luni în zona de identificare aeriană a apărării (ADIZ) Taiwanului, în timp ce preşedintele arhipelagului Palau vizita insula revendicată de Beijing, însoţit, în mod neobişnuit, de ambasadorul Washingtonului în această ţară, relatează Reuters.

Forţele aeriene taiwaneze au interceptat în mod repetat avioane chineze în ultimele luni, inclusiv 20 vineri, în timp ce Beijingul încearcă să-şi afirme suveranitatea şi avertizează Statele Unite să înceteze să acorde sprijin insulei democratice.

Cele 10 avioane chineze erau opt aparate de luptă şi două de supraveghere, acestea din urmă zburând în jurul sudului Taiwanului şi apoi spre Pacific, potrivit Ministerului Apărării taiwanez, adăugând că forţele sale aeriene s-au grăbit să le avertizeze.

Anunţul ministerului a intervenit la mai puţin de jumătate de oră după ce preşedintele Palau, Surangel Whipps Jr., a cărui ţară este una dintre cele 15 ce menţin legături oficiale cu Taipeiul, a vorbit reporterilor despre presiunea chineză împotriva arhipelagului său.

Sprijinul puternic al Statelor Unite pentru ţările alături de Taiwan

Whipps a spus că nimeni nu poate dicta cu cine trebuie să fie prietenă ţara sa din Pacific cu mai puţin de 20.000 de locuitori, amintind decizia Chinei din 2017 de a interzice efectiv vizitarea Palau de grupuri de turişti, calificând ţara drept o destinaţie ilegală din cauza lipsei statutului său diplomatic.

Whipps, învestit în funcţie în ianuarie, a fost însoţit de ambasadorul american în Palau, John Hennessey-Niland, pentru a arăta sprijinul puternic al Statelor Unite pentru ţări, în special din Pacific, să rămână alături de Taiwan.

Statele Unite, la fel ca majoritatea statelor, nu au relaţii diplomatice cu Taiwanul şi Ministerul de Externe chinez a criticat luni mai devreme prezenţa ambasadorului la Taipei, îndemnând Washingtonul să oprească contactele oficiale cu Taiwanul.

”Un angajament comun faţă de democraţie”

Whipps a spus că ambasadorul – care nu a primit întrebări de la reporteri – era acolo pentru a demonstra un angajament comun faţă de democraţie şi libertate în regiune.

„Ca mică naţiune, putem fi infiltraţi cu uşurinţă şi noi depindem de partenerii noştri pentru a ne proteja şi a ne oferi siguranţă”, a declarat Whipps.

Pacificul este locul unei război diplomatic în creştere între Beijing şi Washington, care a urmărit cu îngrijorare eforturile Chinei de a smulge aliaţii Taiwanului, notează Reuters.

În 2019, China a atras de partea sa două foste ţări prietene ale Taiwanului, Kiribati şi Insulele Solomon. Nauru, Tuvalu şi Insulele Marshall au rămas, ca şi Palau, alături de Taipei.

China nu a comentat activităţile recente ale forţelor sale aeriene în apropierea Taiwanului.