Abordarea emisiilor din lanțul de aprovizionare permite multor companii să aibă un impact major asupra emisiilor de carbon, care sunt de câteva ori mai mari decât dacă s-ar concentra pe decarbonizarea propriilor operațiuni directe și pe consumul de energie.
Se poate spune că realizarea unui lanț de aprovizionare ”zero net” poate fi posibilă cu costuri suplimentare extrem de reduse. Un raport al Forumului Economic Mondial, realizat împreună cu Boston Consulting Group, arată cum ar fi posibil acest lucru, potrivit site-ului FEM.
Realizat în colaborare cu Boston Consulting Group, acesta este al doilea raport din seria celor dedicate ”Zero Net Challenge”. Raportul prezintă oportunitatea pe care o au toate companiile pentru a avea un impact uriaș asupra climei, prin acțiuni de decarbonizare a lanțurilor globale de aprovizionare.
Printre principalele constatări ale raportului se numără și aceea că marile companii își pot multiplica impactul asupra schimbărilor climatice prin decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare.
Pentru companiile din majoritatea sectoarelor care se adresează clienților, emisiile ”end-to-end” sunt mult mai mari decât emisiile directe din propriile operațiuni (așa-numitele emisii Scope 1 și 2). Impulsionând furnizorii să creeze un lanț de aprovizionare ”zero net”, companiile își pot spori impactul asupra climei, pot permite reducerea emisiilor în anumite sectoare și pot accelera acțiunile climatice în țări în care acestea nu ar fi o prioritate.
Opt lanțuri de aprovizionare reprezintă mai mult de 50% din emisiile globale
O altă constatare a raportului este că opt lanțuri de aprovizionare reprezintă mai mult de 50% din emisiile globale. Alimentele, construcțiile, moda, bunurile de larg consum, electronice, sectorul auto, serviciile profesionale și transportul de marfă reprezintă mai mult de jumătate din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră. O pondere semnificativă este controlată indirect de doar câteva companii.
Lanțurile de aprovizionare ”zero net” ar crește mai greu costurile consumatorului final
De asemenea, potrivit raportului, lanțurile de aprovizionare cu ”zero net” ar crește mai greu costurile consumatorului final. Aproximativ 40% din toate emisiile din aceste lanțuri de aprovizionare ar putea fi reduse cu pârghii disponibile și accesibile, cum ar fi eficiența și energia regenerabilă, cu un impact marginal asupra costurilor produselor. Chiar și cu zero emisii în lanțul de aprovizionare, costurile la consumatorii finali ar crește cu cel mult 1–4% pe termen mediu.
Decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare rămâne o misiune extrem de dificilă
Dar, susține documentul, decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare este o misiune extrem de dificilă. Chiar și companiile foarte mari se luptă să obțină datele de care au nevoie și să stabilească obiective și standarde clare pe care furnizorii lor trebuie să le respecte.
Implicarea unui peisaj de furnizori, tot mai fragmentat, este o provocare, mai ales atunci când emisiile sunt „înrădăcinate” adânc în lanțul de aprovizionare sau când abordarea acestora ar putea necesita o acțiune colectivă la nivel industrial.
Ghidul FEM pas cu pas prezintă câteva inițiative majore pe care fiecare companie le poate întreprinde pentru a deschide calea spre reducerea emisiilor din lanțul de aprovizionare.