Agricultura rămâne un pilon strategic pentru economia României, cu perspective importante de dezvoltare prin investiții sustenabile și inovare. Însă, pentru a putea valorifica potențialul său, trebuie să știm ce am putea face mai bine și ce soluții avem la cele mai mari provocări cu care se confruntă fermierii în prezent.
Senatorul Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senatul României, a venit cu răspunsuri la aceste întrebări și nu numai. Potrivit acestuia, avem parte de dificultăți, dar nu ducem lipsă de soluții și oportunități la nivelul agriculturii.
Situația actuală a sectorului agricol
În prezent, agricultura românească și fermierii se confruntă cu numeroase dificultăți, de la secetă și creșterea prețurilor pentru inputuri (îngrășăminte, motorină, furaje), până la accesul greoi la finanțare. Potrivit spuselor lui Sebastian Cernic, la cele enunțate mai sus se adaugă și concurența tot mai mare din partea importurilor, precum și lipsa unor politici coerente de sprijin pe termen lung. În ciuda problemelor, este important să privim și către oportunități.
„În 2023, România a avut o producție agricolă cu aproximativ 15% mai mică față de anul precedent, conform INS, ceea ce pune presiune pe fermieri și pe prețurile produselor locale. Nu cred că anul 2024 a fost mai bun decât 2023.
Pe de altă parte, avem și oportunități importante. România este unul dintre principalii producători agricoli din UE, iar fondurile europene destinate agriculturii – peste 15 miliarde de euro prin PAC 2023-2027 – trebuie folosite mai eficient.
Digitalizarea, asocierea fermierilor și investițiile în irigații ar putea transforma agricultura într-un motor real al economiei. Totul depinde de cum vom reuși să corelăm politicile agricole cu nevoile reale din teren”, a precizat Cernic.
Dezbateri și legislație
În ultimii patru ani, Sebastian Cernic a fost fost senator de Bacău și secretar al Comisiei pentru Agricultură, reprezentând Senatul la întâlniri naționale și internaționale de profil. Înainte de a se implica în politică, Sebastian Cernic a lucrat în mediul privat, în domeniul agribusiness-ului. În acest fel, a avut mereu contact cu forța de muncă, cu oamenii care lucrează pământul.
„La Comisia pentru agricultură din Senat am demarat deja o serie de întâlniri cu agricultori, producători, procesatori și transportatori. Am reușit să-i aduc la aceeași masă pe toți colegii din arcul guvernamental și opoziție, pentru că agricultura nu este apanajul unui singur partid. Dacă vom avea o agricultură performantă, vom avea o țară prosperă. Vom continua întâlnirile și dezbaterile pentru a încerca să facem o legislație mai suplă și care să îi ajute pe oamenii din domeniu”, a adăugat acesta.
„Totul este în schimbare”
Trăim vremuri în care accentul este pus pe ideea de schimbare. Practicile agricole nu mai sunt aceleași de acum 50 de ani. Cerințele din agricultură au evoluat odată cu anii, din acest motiv, au apărut noi provocări.
„Politicienii, mediul universitar și asociativ pot gândi zeci de strategii și priorități, dar noi trebuie să vedem realitatea așa cum este și, în funcție de aceasta, să încercăm să creionăm soluții acceptate de toți actorii. Astfel, consider că cea mai mare provocare o reprezintă schimbările climatice, evenimentele meteorologice extreme, secetele și inundațiile care pun în pericol agricultura.
Or, în funcție de acestea va trebui să gândim noi linii de finanțare și ajutor pentru agricultori. Nu putem cultiva cartoful sau orice altă cultură așa cum o făceam acum 50 de ani. Totul este în schimbare, inclusiv agricultura”, a explicat Cernic.
Potrivit acestuia, forța de muncă calificată și motivată lipsește din agricultură. Motivul principal îl reprezintă faptul că școlile profesionale, liceele cu profil agricol, parteneriatele cu mediul universitar și institutele de cercetare sunt subfinanțate sau „lăsate în paragină”. Senatorul a precizat că este necesar să fie găsită finanțare, altfel „schimbarea rămâne la stadiul de vorbe”.
Prețul îngrășămintelor s-a dublat față de 2021
Există anumite aspecte care afectează direct competitivitatea și sustenabilitatea pe piața agricolă din România. În primul rând, scumpirile din ultima perioadă au crescut semnificativ costurile de producție în 2025. Expertul a precizat că prețul îngrășămintelor s-a dublat față de 2021, iar combustibilul și energia sunt factori de presiune constantă. În același timp, prețurile la poarta fermei nu au crescut proporțional, ceea ce afectează profitabilitatea, spune Sebastian Cernic.
„Agricultura românească are un potențial imens, iar modernizarea trebuie să vină din investiții private sprijinite inteligent de politici publice eficiente. Accesul pe piețele externe este o oportunitate pentru noi. Cu o strategie clară de promovare, putem transforma România într-un exportator important de produse agroalimentare procesate, nu doar de materie primă.
Totul depinde de cât de rapid vom reuși să simplificăm birocrația și să oferim fermierilor condițiile de care au nevoie pentru a deveni competitivi pe termen lung. Să nu uităm și de fondurile europene amintite deja”, a declarat senatorul.
Un alt factor de luat în calcul este accesul greoi la finanțare, în special pentru micii fermieri. Fondurile europene sunt disponibile, dar birocrația și condițiile restrictive îi descurajează pe mulți fermieri să le acceseze.
„Un sistem mai flexibil de creditare agricolă, garantat de stat, ar putea fi o soluție”, precizează președintele comisiei.
O altă problemă o reprezintă legile care se schimbă de la o lună la alta și descurajează investițiile în proiecte agricole, în special în cazul tinerilor fermieri.
„Se adaugă și teama că mâine vor veni «băieții» de la ANAF sau altă instituție cu atribuții de control și vor găsi nereguli. Aici avem nevoie de o reglementare clară, de sprijin, de prevenție și ajutor, și apoi de sancțiuni, dacă este cazul. Din păcate, la noi este invers”, explică acesta.
Ucraina nu este inamicul
Contextul geopolitic actual a avut un impact major asupra pieței agricole din România. Ne-am confruntat în anul precedent cu proteste, campanii de dezinformare, blocaje la nivel național și chiar european ca urmare a conflictului din Ucraina.
Potrivit senatorului, țara vecină nu trebuie privită ca un adversar, iar interzicerea importurilor nu este soluția. În schimb, avem nevoie de implementarea unor mecanisme clare de trasabilitate, control și sprijin pentru producătorii locali, astfel încât să evităm destabilizarea pieței agroalimentare.
„Pe de o parte, războiul din Ucraina a perturbat lanțurile de aprovizionare și a generat volatilitate pe piețele de cereale, ceea ce a afectat prețurile și predictibilitatea pentru fermierii români. Pe de altă parte, România a devenit un punct strategic pentru tranzitul cerealelor ucrainene, iar acest lucru trebuie gestionat echilibrat, astfel încât să nu afecteze competitivitatea producătorilor locali.
Categoric trebuie să îi ajutăm pe ucraineni, nici nu se pune problema să interzicem tranzitul sau importurile. Nu trebuie să vedem Ucraina ca pe un adversar economic, dar trebuie să ne asigurăm că importurile sunt corect verificate la granițe, că respectă aceleași standarde de calitate și siguranță ca produsele UE și că nu generează distorsiuni pe piața internă. În același timp, fermierii români trebuie protejați prin măsuri care să descurajeze specula și dumpingul”, a declarat senatorul.
Drumul către o dezvoltare durabilă a agriculturii
Sebastian Cernic a precizat că România ar trebui să privească spre țările vecine. Scopul este de a putea prelua din strategiile implementate de ele. În acest mod, pot fi realizate proiecte care să asigure o dezvoltare durabilă a agriculturii.
„Pentru o dezvoltare durabilă a agriculturii trebuie să investim în trei direcții-cheie: infrastructură, digitalizare și asociere. Fără un sistem de irigații modernizat, fără tehnologii avansate și fără cooperative puternice, agricultura românească va rămâne vulnerabilă la schimbările climatice și la presiunile pieței globale”, a precizat Cernic.
Potrivit acestuia, țări precum Franța, Spania și Polonia ne pot oferi un exemplu de bune practici când vine vorba de agricultură și dezvoltare.
„Pentru a accelera dezvoltarea agriculturii românești, este necesară o aliniere mai strânsă la strategiile europene, cum sunt Pactul Verde European și Strategia «De la fermă la consumator». Avem nevoie de modificări legislative care să sprijine digitalizarea, asocierea fermierilor și modernizarea infrastructurii. Trebuie simplificate procedurile de accesare a fondurilor europene”, spune expertul.
Un model de succes este Franța, unde s-au creat scheme de finanțare mai flexibile pentru micii producători. În Spania, de exemplu, statul a sprijinit dezvoltarea sistemelor de irigații prin parteneriate public-privat. Polonia a reușit să-și protejeze fermierii prin măsuri care încurajează supermarketurile să comercializeze un procent mai mare de produse locale.
Programe și proiecte planificate pentru 2025
În prezent, avem inițiative precum Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027. Acesta alocă fonduri pentru modernizarea fermelor și dezvoltarea infrastructurii de irigații critic necesară. Se estimează că România ar putea pierde anual peste 1 miliard de euro din cauza secetei.
Și prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații există finanțare pentru refacerea canalelor de aducțiune. Însă, ritmul lucrărilor trebuie accelerat, potrivit expertului. De asemenea, programele de sprijin pentru agricultura ecologică și procesarea locală a produselor pot aduce valoare adăugată fermierilor români.
„Pe termen lung, este esențial să reducem dependența de importuri și să creștem reziliența fermierilor prin stimularea inovării. Modelele de succes din alte state europene ne arată că asocierea producătorilor, sprijinirea fermelor de familie și digitalizarea proceselor agricole sunt soluțiile pentru un sector agricol sustenabil și competitiv”, explică Sebastian Cernic.
De asemenea, anul 2025 va aduce în prim-plan proiecte ce vizează domenii esențiale. Printre acestea se regăsesc educația, agricultura, siguranța alimentară și sănătatea publică.
„Printre obiectivele urmărite se numără îmbunătățirea accesului elevilor la programul european de distribuire a alimentelor în școli, modernizarea infrastructurii agricole și sprijinirea fermierilor prin facilitarea accesului la resurse.
De asemenea, dorim promovarea produselor autohtone prin etichetare distinctivă, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, gestionarea eficientă a pășunilor permanente și protejarea terenurilor agricole. În plus, este vizată combaterea consumului excesiv de băuturi energizante și susținerea producătorilor de legume și fructe printr-un program de stimulare a investițiilor în sere”, a explicat senatorul.
România, potențial enorm
Potrivit expertului, România poate deveni un jucător agricol de top în regiune. Țara noastră are 9 milioane de hectare de teren arabil, resurse naturale excelente și o tradiție agricolă puternică. Viitorul agriculturii românești în următorii 10-15 ani depinde de tehnologizare, sustenabilitate și adaptabilitate la noile cerințe ale pieței.
„Conform prognozelor europene, cererea globală de produse agroalimentare va crește cu aproximativ 15-20% până în 2035. Agricultura va trebui să devină mai eficientă și mai ecologică.
În România, schimbările climatice și concurența pe piața europeană vor obliga fermierii să adopte tehnologii inteligente și practici sustenabile, pentru a rămâne competitivi. Prognozele arată că, până în 2035, peste 50% dintre fermele europene vor folosi inteligența artificială și big data.
România trebuie să sprijine adoptarea dronelor, senzorilor și automatizării pentru creșterea randamentelor. Cu politici inteligente, putem valorifica acest potențial și transforma agricultura într-un motor real al economiei”, a mai precizat președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senatul României.
