Cresterea produsului intern brut (PIB) in perioada 1.01 – 30.09.2001 a fost de 5,1%, fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. Evolutia pozitiva a PIB din primele noua luni ale anului se datoreaza, in cea mai mare parte, realizarii unei valori adaugate brute in agricultura, silvicultura si piscicultura cu 21,2% mai mare fata de anul trecut, an in care conditiile climaterice au influentat nefavorabil productia agricola.
Romania inregistra, la sfarsitul lunii martie, cel mai ridicat ritm de crestere economica din regiune, concretizat prin ascensiunea produsului intern brut cu 4,8%, sustinuta de majorarea cu 10,8% a productiei industriale. Aceasta crestere intervenea dupa ce anul 2000 a marcat o majorare a PIB de 1,8%, datorata in mare masura exporturilor, care au depasit, pentru prima data in ultimii zece ani, zece miliarde de dolari. Revirimentul din primul trimestru era pus pe seama productivitatii muncii, indicator care urcase cu 12,4%.
Cresterea productiei industriale s-a temperat incepand cu lunile de vara, fara a afecta insa evolutia PIB, care a beneficiat de sprijin din partea agriculturii. In primele zece luni ale anului, productia industriala s-a majorat cu 8,4%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, procentul apropiindu-se de prognozele elaborate in luna septembrie de Economist Intelligence Unit, divizie a grupului The Economist, si care indicau ca, pana la sfarsitul anului, se va atinge 8% pentru cresterea productiei industriale.
La cresterea economica, o contributie esentiala a avut-o si cresterea consumului cu 5,8% in perioada 1.01. – 30.09.2001, comparativ cu aceeasi perioada din anul 2000, cea mai mare crestere inregistrandu-se la consumul final al gospodariilor, de 6,8%. Pentru ca sa fie satisfacuta cererea crescuta din partea populatiei, s-a recurs la relaxarea importurilor. Urmarea a fost explozia deficitului comercial, care a crescut insa la un nivel nemaiintalnit din anul 1990.
Cum lunile noiembrie si decembrie sunt luni caracterizate de o crestere a volumului importurilor, deficitul comercial poate sa atinga, la sfarsitul anului, patru miliarde de dolari.
In luna octombrie, exporturile au scazut cu 4,9% comparativ cu luna precedenta. Diminuarea livrarilor de marfuri externe era previzibila din cauza cererii mai scazute a pietei Uniunii Europene care conteaza cu 68% din totalul exporturilor. Cinci categorii de marfuri detin in continuare 70% din totalul exporturilor, articolele textile detinand in continuare primul loc cu 26%, urmate de masinile si dispozitivele mecanice.
In acest context, Guvernul pregateste primele masuri de reducere a consumului prin diminuarea fondurilor de salarii pentru societatile nationale din sectoarele petrol, gaze, energie electrica, chimie si petrochimie.
Astfel, pentru 200.000 de salariati au fost diminuate fondurile cu 1.500 de miliarde lei, masura inclusa in programul cu FMI. Pe aceeasi linie, incepand de anul viitor vor demara restructurarile la mai multe companii din portofoliul APAPS, in paralel cu o reducere a comenzilor de stat pentru sustinerea in viata a intreprinderilor neperformante.