PSD a sustras de la Finanţe proiectul legii răspunderii fiscale şi l-a depus în Parlament

PSD a depus în Parlament un proiect al responsabilităţii fiscale pe care l-ar fi elaborat Ministerul de Finanţe, condus de PDL-işti, după cum susţin reprezentanţii ministerului. Faptul că numele iniţiatorilor apar scrise cu pixul pe ultima pagină a proiectului de lege şi nu dactilografiat ca restul textului, înclină balanţa în favoarea argumentelor ministerului de Finanţe.   Textul proiectului de lege al responsabilităţii fiscale depus în Parlament de PSD conţine o pr

PSD a depus în Parlament un proiect al responsabilităţii fiscale pe care l-ar fi elaborat Ministerul de Finanţe, condus de PDL-işti, după cum susţin reprezentanţii ministerului. Faptul că numele iniţiatorilor apar scrise cu pixul pe ultima pagină a proiectului de lege şi nu dactilografiat ca restul textului, înclină balanţa în favoarea argumentelor ministerului de Finanţe.

Textul proiectului de lege al responsabilităţii fiscale depus în Parlament de PSD conţine o prevedere a cărei încălcare ar declanşa automat o moţiune de cenzură. Un astfel de articol ar fi introdus în lege mai degrabă de un tehnocrat, decât de un politician, un argument că el ar fi fost scris de specialiştii din Finanţe, şi nu de cei de la PSD. De altfel, surse din ministerul de Finanţe ne-au povestit în urmă cu două săptămâni chiar de articolul privind răspunderea politică. Aceleaşi surse susţin că proiectul depus de PSD este copiat „la virgulă” după cel al Ministerului.

În plus, potrivit documentului, creşterile de salarii la bugetari n-ar fi posibile decât cu preţul concedierilor şi sunt total excluse cu 6 luni înainte de alegeri. Este greu de explicat cum un astfel de proiect de lege emană tocmai de la PSD, partid care a votat pentru majorarea salariilor profesorilor cu 50% la sfârşitul anului trecut, în plină criză economică. Mai ales că singura sancţiune menţionată la articolul 53 din proiectul de lege este şi cea mai gravă pentru clasa politică: „atragerea răspunerii politice” – adică declanşarea automată a moţiunii de cenzură!

Poziţia Ministerului de Finanţe pe tema paternităţii legii este următoarea: „Forma Legii responsabilităţii fiscale, depusă la Senat, este o formă veche a documentului şi nu cuprinde ultimele prevederi agreate cu instituţiile financiare internaţionale. Ministerul Finanţelor Publice este responsabil de elaborarea proiectului Legii responsabilităţii fiscale. Experţii Ministerului Finanţelor Publice au redactat proiectul Legii responsabilităţii fiscale, proiect care, în conformitate cu angajamentele guvernului, are ca termen limită de transmitere către Parlament data de 30 noiembrie 2009”.

Cei doi semnatari ai legii depuse la Senat,PSD-iştii Sorin Bota şi Gheorghe Marcu, îşi apără însă paternitatea proiectului. Dar, în declaraţiile telefonice ale celor doi pe tema modului în care a fost realizat documentul, apar mici discrepanţe.

Sorin Bota susţine că a lucrat la acest proiect din primăvara acestui an. Colegul său cosemnatar al iniţiativei legislative, Gheorghe Marcu, spune că doar de 2 luni. După ce reporterul capital.ro i-a spus şi de declaraţiile lui Sorin Bota, Marcu şi-a nuanţat poziţia: în urmă cu 2 luni a fost cooptat în comisia care lucra la legea responsabilităţii fiscale.

Sancţiunea supremă: moţiunea de cenzură

Parlamentarii şi miniştrii nu riscă amenzi dacă încalcă legea responsabilităţii fiscale. Prevederile privind sancţiunile sunt incluse într-un singur articol, de doar două rânduri. Însă cu efecte dramatice asupra clasei politice: „Art. 53: Încălcarea prevederilor prezentei legi de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică solidară sau individuală conform Constituţiei României”.

Când l-am întrebat pe iniţiatorul Gheorghe Marcu la ce anume s-a referit articolul 53, iniţial nu a ştiut despre ce e vorba. După ce i l-am citit, pentru a-i aminti, a declarat că este vorba despre „responsabilitatea colectivă, adică a întregului guvern. Sigur că ne-am referit la moţiune de cenzură. Individual, responsabilitatea aparţine ministrului de Finanţe şi principalilor ordonatori de credite, intrînd aici şi ceilalţi miniştrii”.

Bota are în schimb o interpretare mult mai laxă a sancţiunilor: „Soluţia precizată la articolul 53 este aplicabilă in extremis. Ne-am referit la legea răspunderii ministeriale. Dacă sunt ministru de Finanţe şi nu am respectat termenii acestei legi, atunci trebuie să fiu chemat în parlament la răspundere”, susţine Bota.

Nume trecute cu pixul

La o primă privire asupra proiectului de lege, se poate observa că este scris fără diacritice, cu o serie de greşeli de ortografie, iar numele iniţiatorilor au fost trecute manual, cu pixul, pe ultima pagină. Explicaţia celor doi iniţiatori: Marcu spune că „nu ne-a grăbit nimeni şi nu ne-a solicitat nimeni să facem proiectul până la un anumit termen. Noi ne-am grăbit, pentru că ştiam că trebuie să îl avem gata până la finele acestui an. Următoarea şedinţă de plen în care îl putem dezbate va fi pe 24 noiembrie. Noi am vrut ca totul să fie gata până atunci”.

Sorin Bota subliniază faptul că „numele noastre sunt notate cu pixul doar pe proiectul de lege, nu şi pe expunerea de motive. Sigur, unde trebuia să fie pusă o semnătură am semnat cu pixul”.

Ce prevede proiectul de lege:

• Sunt interzise pomenile electorale care ţintesc bugetarii: proiectul de lege interzice majorarea cheltuielilor de personal cu şase luni înainte de alegeri – fie că este vorba de alegeri generale sau locale.
• La rectificările bugetare, majorarea cheltuielilor de personal este interzisă cu excepţia cazului când este provocată de creşteri ale fiscalităţii.
• Dacă o instituţie publică a depăşit într-un trimestru cota alocată pentru salariaţi, trebuie să „pună la loc” suma respectivă din economii realizate, tot de la salarii, în trimestrul următor. Altfel, nu mai are voie să facă angajări, să plătească premii, ore suplimentare sau să-şi promoveze angajaţii. În plus, Ministerul Finanţelor poate bloca deschiderea creditelor bugetare.
• La rectificările bugetare, sunt interzise majorările ale cheltuielilor, cu excepţia celor pentru plata datoriei publice, a contribuţiei la bugetul UE sau dacă bugetul intră pe excedent, ori ritmul de creştere a cheltuielilor este inferior sporului veniturilor bugetare.
• Ţinta de deficit bugetar nu poate fi modificată decât în situaţii de criză economică, atunci când indicatorii din prognozele anterioare au înregistrat înrăutăţiri semnificative. Chiar şi în cazul schimbării Guvernului, acesta poate modifica strategia fiscal-bugetară, dar nu şi ţinta de deficit.
• Cât timp, bugetul de stat este pe deficit, cheltuielile nu pot să crească într-un ritm superior majorării veniturilor.
• Până pe 30 mai al fiecărui an, Guvernul trebuie să trimită în Parlament strategia bugetar-fiscalcă, elaborată de Ministerul de Finanţe, care conţine estimări privind cadrul economic, cât şi detalii privind politica bugetar-fiscală, atât pentru anul în curs, cât şi pentru următorii 3 ani
• Pe lângă bugetul de stat, va exista şi o programare trimestrială pe care instituţiile bugetare trebuie să o respecte
• Se înfiinţează Consiliul Fiscal, care are cinci membri propuşi de Banca Naţională, Academia de Studii Economice, Asociaţia Română a Băncilor, Academia Română şi Institutul Bancar Român. Consiliul trebuie să avizeze favorabil prognozele privind evoluţia veniturilor bugetare,  evaluează dacă strategiile bugetar-fiscale realizate de Guvern respectă principiile legii responsabilităţii.