Este vorba despre Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Iohannis susține că legea în cauză vizează sancţionarea contravenţională, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, în situaţia nerespectării dispoziţiilor privind munca suplimentară ”pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.

Ce spun cei din PSD?

”Președintele Klaus Iohannis vrea ca firmele care încalcă legea să plătească amenzi mici La începutul sesiunii parlamentare din 2018 am depus o inițiativă legislativă prin care amenda pentru munca suplimentară ilegală să fie corelate cu numărul de salariați care prestează ore suplimentare ilegale. Astăzi, în Codul Muncii, dacă sunt încălcate dispozițiile privind munca suplimentară, angajatorul este sancționat doar cu o amendă cuprinsă între 1500 și 3000 de lei, indiferent câți salariați prestează muncă suplimentară în afara normelor legale. Inițiativa a fost adoptată, recent, în 18 septembrie, de plenul Camerei Deputaților, fără sprijinul USR și PNL care s-au opus acestei modificări. În sfârșit, după adoptarea de către Parlament, art.206, alin i) devenise un articol care apăra dreptatea, salariatul și munca suplimentară și descuraja cu adevărat angajatorul să nu abuzeze de salariați.

Astăzi, Președintele Klaus Iohannis a retrimis legea la reexaminare argumentând, în mod nefondat, și deloc convingător, că nu este clară și predictibilă modificarea legislativă. Ce poate să fie neclar atunci când modificarea legislativă spune că amenda se va calcula „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”? Adică articolul existent 260 lit. i) din Codul muncii – ”nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei” a fost modificat astfel: ”nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară.” Ba mai mult, președintele sugerează în finalul textului reexaminării și o variantă alternativă: ca amenzile cumulate să nu depășească un anumit cuantum.

Acesta este încă un semn că intenția președintelui Klaus Iohannis este de a găsi orice tertip pentru a limita amenzile pentru firmele care încalcă legea și exploatează muncitorii români.”, a precizat deputatul Petre Florin Manole.

Ce a cerut Klaus Iohannis, de fapt.

”În expunerea de motive a legii menţionate, iniţiatorii subliniază că modificarea este necesară pentru generarea unui efect disuasiv, de natură să determine o descurajare a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală, în condiţiile în care norma în vigoare nu stabileşte o corelare a cuantumului amenzilor şi numărului de ore suplimentare efectuate cu numărul de salariaţi care au făcut ore suplimentare. Menţionăm că, potrivit reglementării actuale, art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii prevede: «Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: (…) i) nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei»”, a transmis preşedintele.

Acesta consideră că ”având în vedere faptul că scopul reglementării este acela de a înăspri regimul sancţionator doar pentru situaţia prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 alin. (1) din Codul muncii – respectiv de 48 de ore pe săptămână, ”pentru un plus de claritate a legii, ar fi necesară circumstanţierea acestei sancţiuni, prin indicarea în mod expres a situaţiilor privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenţionale”.

”În acest sens, semnalăm că, potrivit dispoziţiilor art. 120 – 124 din Codul muncii  există şi alte posibile încălcări ale regimului muncii suplimentare cum ar fi: efectuarea de ore suplimentare fără acordul salariaţilor; neplata orelor suplimentare sau neînregistrarea corespunzătoare a acestora; plata sporului prevăzut de lege pentru efectuarea muncii suplimentare, cu nerespectarea regimului prioritar al compensării cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice de la efectuarea muncii suplimentare; precum şi orice alte situaţii de încălcare a regimului juridic privind munca suplimentară, ce se pot ivi în practică. Faţă de cele arătate, apreciem că Parlamentul ar trebui să clarifice dacă înăsprirea sancţiunii pentru încălcarea dispoziţiilor privind munca suplimentară vizează doar situaţia urmărită de iniţiatori – cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii – sau se referă/se aplică şi altor situaţii ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii”, a mai transmis preşedintele.

Şeful statului solicită ca sintagma ”pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”, din cuprinsul legii transmise la promulgare, să fie circumstanţiată la persoanele pentru care nu s-au respectat dispoziţiile privind munca suplimentară, în caz contrar putându-se înţelege că amenda ar fi aplicată tuturor persoanelor care prestează muncă suplimentară într-o companie, deşi dispoziţiile legii se aplică numai în cazul unor angajaţi.

”Potrivit art. 260 alin. (1) din Codul muncii, în celelalte cazuri de răspundere contravenţională în care încălcările sunt raportate la «fiecare persoană identificată», amenda contravenţională este limitată la o valoare cumulată de cel mult 10 ori maximul amenzii, exemple în acest sens fiind dispoziţiile art. 260 alin. (1) literele e), e1), e2), e3) şi o). Din această perspectivă, apreciem că ar fi utilă reanalizarea legii transmise la promulgare şi sub aspectul stabilirii, şi în acest caz, a unei valori maxime cumulate, soluţie legislativă care ar fi în acord cu viziunea de ansamblu a legiuitorului în ceea ce priveşte regimul sancţionator din cadrul Codului muncii”, a mai transmis şeful statului.