Președintele PSD, Liviu Dragnea, va propune partidului ca lista candidaților pentru alegerile europarlamentare din 2019 să fie dezbătută începând cu sfârșitul lunii ianuarie a anului viitor, au declarat surse social-democrate pentru știripesurse.ro.
Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, ar putea să fie cap de listă la alegerile europarlamentare din 2019, au spus surse social-democrate.
Dintre actualii europarlamentari, spun sursele citate, cele mai mari șanse pentru un nou mandat le-ar avea Dan Nica, Victor Boștinaru și Ioan Mircea Pașcu.
Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, și ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, sunt vehiculați și ei ca potențiali candidați la europarlamentare.
Social-democrații au discutat varianta ca Ilan Laufer, propus pentru Ministerul Dezvoltării dar respins de președintele Klaus Iohannis, să prindă un loc elibigil pe lista PSD la europarlamentare.
Vicepreședintele social-democrat Doina Pană și fostul ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, sunt alte două nume luate în calcul în partid pentru europarlamentare.
Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfăşura între 23 şi 26 mai 2019, potrivit unei decizii adoptate marţi, la Bruxelles, de miniştrii afacerilor europene din statele membre ale Uniunii Europene, reuniţi în Consiliul Afaceri Generale (CAG), transmit AFP şi dpa.
Reînnoirea Parlamentului European are loc la fiecare cinci ani. Conform legislaţiei europene, viitorul scrutin european urma să aibă loc între 6 şi 9 iunie anul viitor, dar ‘statele membre au considerat că este imposibilă’ organizarea alegerilor în intervalul menţionat.
Perioada reţinută (23-26 mai 2019) este cea preconizată de Parlamentul European.
Decizia finală va fi luată la finalul procedurii oficiale – sfârşitul lunii iunie 2018 – care include o consultare cu eurodeputaţii şi un vot cu unanimitate în Consiliul European (şefii de stat sau de guvern ai ţărilor membre).
Alegerile europarlamentare din mai 2019 vor avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent. Diferenţa este dată de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în legislativul UE.
Precedentele alegeri europene au avut loc în perioada 22-25 mai 2014.