PSD pune în aplicare angajamentul făcut la preluarea guvernării de susținere a firmelor românești și a producției locale. Guvernul Ciolacu promovează scheme de ajutor de stat pentru a stimula producția internă de materii prime și materiale, reducând astfel dependența de importuri, dar și costurile proiectelor. Datorită acestor fonduri guvernamentale, în zonele strategice ale economiei încep să se concentreze investiții private și de stat îndreptate către localizarea producției, la costuri mult mai mici.
Guvernul condus de Marcel Ciolacu se evidențiază prin absorbția ridicată, de peste 97%, a fondurilor europene și prin lansarea a zece programe pentru IMM-uri, vizând investiții în infrastructură, agricultură, microindustrializare, turism și alte domenii.
Această abordare reflectă strategia PSD de a stimula creșterea economică prin investiții și dezvoltarea sectorului privat, cu accent pe producția internă și creșterea competitivității produselor românești.
Datorită PSD, investițiile și schemele stimulează producția internă
Multiplele scheme de ajutor de stat ale Guvernului Ciolacu menite să stimuleze producția internă de materii prime și materiale, coroborate cu proiecte de investiții de zeci de miliarde de euro, sprijină companiile românești din diverse sectoare să își diversifice portofoliile. Aceste măsuri fac parte din planul de transformare a statului român într-un producător direct de materii prime și intermediare pentru diverse industrii.
Compania de stat Băița SA, controlată de Ministerul Economiei, deține o licență pentru exploatarea zăcământului de dolomită Băița-Bihor, un mineral folosit în producția de îngrășăminte și alte sectoare industriale. Pentru a relansa operațiunile și a valorifica mai bine resursele, se urmărește o majorare de capital de 11,643 mil. lei, finanțată de Ministerul Economiei. Acești bani vor fi investiți în retehnologizarea echipamentelor miniere și achiziționarea unei instalații de prelucrare a dolomitei.
Planul de investiții are o rată internă de rentabilitate estimată la 12,06%, superioară mediei pieței și va reduce substanțial dependența României de importurile de materii prime intermediare.
Proiectele Guvernului Ciolacu susțin reindustrializarea în construcții
Domeniul construcțiilor este un sector esențial al planului de guvernare PSD, dat fiind faptul că social democrații au făcut din investițiile în infrastructura mare motorul dezvoltării economice a țării. Printre proiectele majore de infrastructură se numără Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești-Sibiu și A0 – Centura Capitalei.
În contextul creșterii pieței construcțiilor, estimată să atingă 20 mld. euro până în 2036, firmele românești, precum Construcții Erbașu și Drum Asfalt, au investit în fabrici de prefabricate pentru a asigura un flux constant de materiale. Această măsură contribuie la scurtarea timpului de aprovizionare și la eliminarea problemelor legate de dependența de importuri. Alte companii, cum ar fi CON-A, SSAB AG, și ACI Cluj, au adoptat strategii similare pentru a-și asigura resursele necesare proiectelor în curs.
Trecerea de la bitum la beton pentru autostrăzi ar economisi 100 mil. euro doar în 2024
România explorează utilizarea cimentului rutier produs local pentru autostrăzi, reducând astfel dependența de bitumul importat, care reprezintă peste 90% din materialul utilizat pentru asfaltare. Calculele Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) arată că folosirea cimentului rutier în loc de bitum ar putea economisi, de exemplu, aproximativ 500 mil. lei (circa 100 mil. euro) pentru proiectele de infrastructură rutieră în lucru în prezent, ce totalizează peste 700 km.
„Avem nevoie de o dezvoltare a industriei materialelor de construcţii pentru infrastructura rutieră din România. Cimentul rutier poate înlocui bitumul”, a spus Gabriel Budescu, directorul CNIR.
Această abordare nu doar economisește bani, dar reduce și nevoia de intervenție timpurie și de refacere a drumurilor, preponderent după deformarea bitumului supus unor temperaturi extreme în timpul verii. Utilizarea benefică a betonului a fost demonstrată anterior în proiecte precum autostrada A2 București-Constanța și varianta ocolitoare de la Giurgiu.