PSD vrea să limiteze rolul CCR
Proiectul depus la Camera Deputaților de Robert Cazanciuc, prevede ca deciziile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor la președinție vor fi contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție, nu la Curtea Constituțională, așa cum a fost cazul Dianei Șoșoacă, și în plus se vor cita părțile care astfel vor avea dreptul la apărare.
„Dreptul la apărare și la un proces echitabil este un drept fundamental câștigat în 1989, bazat pe principiile și valorile europene pe care ni le-am asumat și ca membrii ai Uniunii Europene. Este principalul motiv ce m-a determinat să propun aducerea în actualitate a două legi, adoptate de peste 20 de ani, care nu mai răspund cerințelor societății actuale românești, ci unor vremuri care, în contextul post revoluționar în care se găsea România, erau evident impregnate de spiritul unor interese politice, strategice și social-economice”, a scris Robert Cazanciuc pe Facebook, miercuri, 9 octombrie.
Proiectul introduce posibilitatea de a contesta decizia
Partidul Social Democrat urmărește să introducă un filtru între Biroul Electoral Central și CCR, este vorba despre Curtea Supremă, care să ofere candidaților dreptul la apărare, ceea ce în momentul de față nu există.
„Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părțile să poată fi prezente la desfășurarea procedurii jurisdicționale și să își susțină cauza. Cu toate că CCR are atribuțiile unei instanțe de drept comun, în care părțile ar trebui să aibă garanțiile unui proces echitabil, în primul rând a dreptului la apărare, judecarea de către plenul Curții a contestațiilor referitoare la candidaturi se face în procedura uzuală a unei instanțe constituționale, fără prezența părților”, ceea ce încalcă nu doar Constituția, dar și regulile CEDO, a spus Cazanciuc.
În expunerea de motive, proiectul urmărește modificarea legii în așa fel încât deciziile BEC privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor la președinție să nu se mai conteste la Curtea Constituţională, ci la Înalta Curte, Secţia de contencios administrativ și fiscal.
„Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Înalta Curte soluţionează contestaţiile în complet de 5 judecători cu citarea părţilor, în cel mult două zile de la înregistrare. Deciziile Înaltei Curţi sunt definitive”, se arată în proiectul de lege. Curtea Constituțională va avea un rol limitat în procesul de verificare a respectării procedurilor pentru alegerea președintelui
Curtea a anulat candidatura Dianei Șoșoacă la președinție
Proiectul a fost depus de senatorul Cazanciuc la Camera Deputaților la patru zile după ce Curtea Constituțională a anulat candidatura Dianei Șoșoacă la președinție. Curtea Constituțională a României a anulat decizia Biroului Electoral Central și a respins candidatura la președinție a Dianei Șoșoacă cu 5 voturi contra 2. Doi din judecătorii CCR au lipsit. Cei cinci judecători CCR care au votat împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă au fost președintele CCR Marian Enache (propus de PSD), Cristian Deliorga (propus de PSD), Bogdan Licu (propus de PSD), Gheorghe Stan (propus de PSD) și Attila Varga (propus de UDMR).
