Datele GATS arată că în România 24,3% dintre adulții de 15 ani și peste sunt fumători zilnici (34,9% dintre bărbați și 14,5% dintre femei) și 2,4% sunt fumători ocazionali (2,5% bărbați și 2,2% femei). Principalul tip de produs din tutun utilizat a fost reprezentat de țigările fabricate industrial (global: 26,5%). Cele mai comune surse de procurare a țigărilor sunt magazinele (84,3%) și chioșcurile (6,6%). În medie, un fumător a cheltuit lunar 273,1 lei pentru procurarea țigărilor. Cei mai mulți dintre aceștia au început să fumeze zilnic la vârsta de 17-19 ani (43,1%).

37,8% dintre fumători au încercat să se lase
 
Potrivit aceluiași studiu, 37,8% dintre fumători au avut cel puțin o încercare de renunțare la fumat în ultimele 12 luni. Proporția a fost de 36,1% în rândul bărbaților și 41,2% în cel al femeilor. Mai mult de 4 din 10 fumători în  vârstă de 15‐24 ani (43,8%) au încercat să renunțe la acest viciu, rata renunțării prezentând un declin cu înaintarea în vârstă. Totodată, rata consilierii oferite de către un cadru medical în scopul renunțării la fumat a fost 80,8% în cazul fumătorilor de sex masculin și 83,7% în al celor de sex feminin.

Cei mai mulți adulți (80,8%) au raportat că s-au lăsat de fumat fără asistență. Doar 8,2% au folosit terapie de substituție a nicotinei, 1,4% medicamente pe bază de reţetă și 1,7% consiliere. Totodată, 6,8% au utilizat produse naturale din plante, acupunctură și alte metode pentru renunțarea la fumat. Global, 39,2% dintre fumători au raportat că intenționează să se lase de fumat la un moment dat, 15,6% în următoarele 12 luni și doar 7,9% în următoarea lună. Totuși, mai mult de o treime (33,6%) au răspuns că nu sunt interesați să renunțe la fumat.

Peste 6 milioane de români, ”fumători pasivi”

În România, mai mult de o treime (35,4%) dintre persoanele de 15 ani și peste (reprezentând în jur de  6,4 milioane) au raportat că au fost expuse la fum de ţigară ambiental la domiciliu. În rândul nefumătorilor, expunerea la fumul de ţigară ambiental  la domiciliu s-a redus cu înaintarea în vârstă, cea mai înaltă rată a expunerii fiind raportată în rândul celor de  15-24 ani (38,6%) și cea mai scăzută în rândul celor de 65 de ani și peste (14,7%). De asemenea, 34,2% dintre angajați (reprezentând aproape 2 milioane de oameni) au fost expuși la fum de ţigară ambiental la locul de muncă în ultimele 30 de zile.

Luând în considerare doar angajații nefumători, prevalența expunerii la locul de muncă a fost 29,2% (echivalentă cu aproximativ 1,1 milioane de angajați nefumători).Peste o cincime dintre persoane (20,7%) au observat că se fumează în clădiri guvernamentale, 10,4% în instituții medicale, 25,1% în școli și 47,5% în universități. Marea majoritate au raportat expunerea la fumul de țigară ambiental în baruri/cluburi de noapte (94,4%) și restaurante (86,6%).

Același studiu mai arată că aproape toți adulţii (96,3%) cred că fumatul cauzează boli grave. De asemenea, aproape o cincime (18,9%) dintre adulți cred că țigările subţiri („slim”) sunt mai puțin nocive decât cele obișnuite, fumătorii curenți fiind semnificativ mai predispuși să creadă acest lucru (30,1%) decât nefumătorii (14,8%). GATS România 2011 furnizează indicatori cheie referitori la consumul de tutun și situația controlului tutunului în România.