În ultimele două luni, oficiali guvernamentali şi experţi din sectorul privat au defilat prin faţa Congresului american pentru a trage un semnal asupra ameninţării atacurilor cibernetice efectuate de către guvernele străine.
Directorul FBI Robert Mueller şi-a exprimat de curând îngrijorarea că atacurile cibernetice vor ajunge să fie noua preocupare principală a agenţiei, în locul terorismului, în contextul în care hackerii străini, în special cei din China, pătrund în calculatoarele companiilor americane şi fură informaţii valoroase.
Şi nu e greu de imaginat ce se întâmplă atunci când o companie americană plăteşte pentru cercetare, iar o firmă chineză obţine gratuit aceste rezultate: este distrus avantajul competitiv, notează publicaţia New York Times.
Shawn Henry, care în urmă cu o săptămână s-a pensionat din funcţia de director adjunct executiv al FBI, a declarat în faţa Congresului că, într-o singură noapte, hackerii au copiat toate datele pe care o companie americană le obţinuse în urma unei cercetări de zece ani pentru care a plătit un miliard de dolari. Fenomenul furtului cibernetic este considerat drept "cel mai mare transfer de bogăţie din istorie" de către generalul Keith Alexander, aflat în fruntea Comandamentului Cibernetic al Pentagonului.
Alexander a mărturisit că organizaţia sa a depistat un atac ce viza sustragerea de informaţii de la un producător de arme american. Pentagonul a avertizat compania respectivă, care a trebuit să acţioneze pe cont propriu. Guvernul nu a intervenit direct pentru a opri atacul, deoarece nicio agenţie federală nu crede că are în prezent autoritatea sau misiunea de a face acest lucru. În acest timp, Congresul s-a împotmolit în disputele ideologice cu privire la un proiect de lege privind securitatea cibernetică, notează NYTimes.
De altfel, multe dintre companiile care au căzut victime atacurilor cibernetice nici măcar nu ştiu acest lucru şi, chiar dacă realizează că au fost victimele spionajului cibernetic, de multe ori refuză să dezvăluie acest lucru. Printre companiile care au recunoscut se numără Sony, Google, Citibank şi Nasdaq.
De teamă că monitorizarea guvernului va fi văzută ca o acoperire pentru spionajul ilegal şi o încălcare a vieţii private a cetăţenilor, administraţia Obama nici măcar nu a încercat să elaboreze o propunere pentru identificarea şi oprirea spionajui industrial. În timp ce unii oficiali se tem de o reacţie negativă din partea celor care susţin libertatea internetului şi viaţa privată, alţii nu vor să strice relaţiile cu China.