De la criza bancară din Irlanda, până la colapsul imobiliar din Spania şi haosul economic din Grecia, moneda unică europeană s-a confruntat cu dificultăţi continue. Acum, însă, existenţa sa este pusă în pericol de o ameninţare şi mai mare, una pe care s-ar putea să nu o mai depăşească: democraţia.
Revista Time arată că în cele mai multe dintre ţările care formează zona euro nu mai există o majoritate substanţială dispusă la sacrificii pentru a menţine moneda euro. De altfel, se dicută de mult timp despre "deficitul democratic" din zona euro, ceea ce înseamnă că sistemul economic european este, în mare măsură, rezultatul unor interese politice şi de afaceri, fiind lipsit de transparenţă şi responsabilitate. Dar, până acum, sprijinul elitelor a fost mai mult decât suficient pentru a menţine sistemul intact.
Însă pe parcursul următoarelor câteva săptămâni, aceste elite şi-ar putea pierde din autoritate. În câteva ţări-cheie din Europa vor avea loc alegeri, iar aşteptările privind evoluţia partidelor politice care susţin moneda euro nu sunt tocmai optimiste. În majoritatea ţărilor cu probleme financiare europene, rezistenţa populară la politicile de austeritate este tot mai mare. În acelaşi timp, în ţările care sunt încă stabile financiar, electoratul dispus să plătească pentru a salva ţările mai slabe de la faliment este în continuă scădere.
Prima rundă a alegerilor prezidenţiale din Franţa au evidenţiat o scădere a sprijinului acordat actualului preşedinte Nicolas Sarkozy. El a fost puternic angajat în salvarea euro şi este al doilea cel mai important lider politic din zona euro, după cancelarul german Angela Merkel. Duminică, Sarkozy a obţinut peste un sfert din voturi, mai puţin decât rivalul său, socialistul François Hollande. Estimările pentru cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor (6 mai) sunt că Sarkozy va pierde în faţa contracandidatului său cu opt puncte procentuale.
Hollande nu se opune monedei euro, dar respinge politicile de austeritate şi pune mai mult accentul pe creştere economică. Înlocuirea lui Sarkozy cu Hollande ar slăbi, cel mai probabil, "axa franco-germană", subminând încrederea în pieţele financiare europene şi ducând spre o pierdere a direcţiei în zona euro, comentează revista
Deşi Franţa este ţara cea mai importantă în actualul set de alegeri, aceleaşi tendinţe sunt evidente şi în alte state. Alegerile elene vor avea loc pe 6 mai, în aceeaşi zi în care se va ţine al doilea tur de scrutin al alegerilor franceze. Sondajele estimează asupra pierderilor pe care le va înregistra coaliţia de socialişti şi de conservatori moderaţi care sprijină punerea în aplicare a politicilor de austeritate din Grecia.
În acelaşi week-end, în unele părţi din Italia vor fi alegeri locale, aşteptările fiind ca acestea să dezvăluie o lipsă vizibilă de entuziasm pentru actuala guvernare. Chiar şi Olanda s-ar putea găsi în situaţia de a pierde guvernul actual din cauza rezistenţei la politicile de austeritate propuse.
Prin urmare, ar putea fi votate acele partide care să favorizeze retragerea din zona euro şi reintroducerea monedelor naţionale. "Asta ar fi o perturbare financiară şi ar putea provoca pierderi uriaşe pentru bănci, instituţii financiare internaţionale şi guverne. Drept urmare, partidele care vor câştiga alegerile în ţările europene vor trebui, cel mai probabil, să sprijine zona euro".
În plus, în contextul în care sprijinul popular pentru moneda euro se diminuează, guvernele vor fi tot mai puţin dispuse să ia măsuri dureroase pentru a menţine unitatea zonei euro, mai scrie publicaţia citată. Atunci când liderii ştiu că majoritatea se opune unei politici şi nu este dispusă să accepte costurile sale, ei vor fi tentaţi să se dea deoparte şi să lase lucrurile să-şi urmeze cursul.