Ministerul Finanţelor Publice vrea să reînnoiască emisiunea de obligaţiuni pe piaţa americană. Acesta pare începutul unei strategii întrerupte în urmă cu 16 ani, reluată în primăvara acestui an.
România ar putea ieşi din nou pe piaţa de capital a SUA. Ministerul Finanţelor Publice urmăreşte atent evoluţia CDS-urilor (prima de risc plătită în caz de default) şi caută ceea ce se cheamă „fereastra de oportunitate“. Statul a mai împrumutat la începutul lunii februarie, de pe piaţa de capital nord-americană, 1,5 miliarde de dolari. Creditul este scadent peste zece ani, iar randamentul de aproape 6,9% poartă, în opinia unor analişti, şi costul absenţei statului de pe o piaţă ignorată complet din 1996 încoace. „Din punctul de vedere al cererii, emisiunea din februarie poate fi considerată un succes, dar din punctul de vedere al randamentului este mai degrabă un eşec“, a declarat un dealer pentru Capital. Tot acesta spune că, dacă statul emitea, de pildă, pe 20 februarie, costul emisiunii ar fi fost mai mic.
Emisiunea de obligaţiuni de la 1 februarie a fost suprasubscrisă de 4,5 ori, valoarea ofertelor primite din partea investitorilor atingând aproape 7 miliarde de dolari. În momentul deschiderii emisiunii, ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, fost secretar de stat, a declarat că „România profită de condiţiile bune de pe piaţă, prin stabilirea cuponului în jurul a 7%“. „În condiţiile unui cupon de aproape 7%, nu e de mirare că oferta a fost mare“, crede Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica. Economistul Ionel Blănculescu spune că un punct procentual din costul emisiunii reprezintă „prima de reintrare“ pe piaţa americană. Dacă România ar fi fost o prezenţă constantă pe aceasta piaţă, Trezoreria ar fi plătit un randament de 5,8% – 5,9%. „În urmă cu 16 ani, din cauza unei decizii greşite de strategie, piaţa financiară americană a fost părăsită de România. Acest lucru este impardonabil în contextul actual. Astfel de pieţe nu se părăsesc, fiindcă se recuceresc foarte greu“, ne-a declarat Blănculescu.
Strategia corectă
Intenţia Finanţelor în privinţa emisiunilor de obligaţiuni pe piaţa americană pare să coincidă cu viziunea economiştilor intervievaţi de Capital. „Acum, odată făcută lansarea pe piaţa americană, e bine să ieşim o dată la trei-patru luni cu câte o emisiune, să intrăm în circuit, să ştie investitorii că suntem acolo. Nu este obligatoriu să tragem sume mari. Putem trage şi câte 400 de milioane de dolari“, crede Ionel Blănculescu. Cu alte cuvinte, decizia lui Drăgoi şi a echipei sale de la Trezorerie de a reintra pe piaţa americană pare a fi inspirată.
Programul MTN (Medium Term Notes – obligaţiuni pe termen mediu) a fost deschis anul trecut, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat în valoare de 1,5 miliarde de euro, pe cinci ani, la un randament mult sub cel obţinut pe piaţa americană, respectiv 5,29%. Platforma va fi valabilă trei ani, în care Finanţele vor să atragă până la şapte miliarde de euro din surse externe (piaţa europeană şi americană). Din acest punct de vedere, locul de unde iei banii ţine, în principal, de contextul economic internaţional. „Trebuie luat în calcul şi riscul cursului valutar. Nu ştii unde o să fie dolarul peste zece ani. Pe de altă parte, perspectivele SUA sunt ceva mai bune decât cele din Europa, unde există un risc al fragmentării“, arată Laurian Lungu.
Criteriul datoriei
Şi totusi, unele state din regiune reuşesc să stârnească interesul investitorilor europeni chiar şi în actualul context. Astfel, Erste Group a transmis recent că a administrat cu succes emisiunea de titluri de stat a Cehiei, în valoare de două miliarde de euro. Reamintim că aceeaşi instituţie a administrat şi emisiunea inaugurală de titluri româneşti, de 1,5 miliarde de dolari. Comenzile pe titlurile româneşti de anul trecut, cu o maturitate pe cinci ani, au ajuns la aproximativ trei miliarde de euro, din partea a 140 de investitori, având un randament de 5,29%. Cehia a reuşit să obţină un randament de sub 4% pe titluri scadente în 2022, primind oferte din partea a peste 190 de investitori.
Analiştii Erste spun că fundamentul puternic al Cehiei, una dintre ţările cu cel mai mic grad de îndatorare din UE, a permis ca aceasta să platească o primă de emisiune foarte mică, neîngreunând suplimentar costul împrumutului, cum s-a întâmplat în cazul României pe piaţa SUA. Potrivit datelor MFP, la finalul lui 2010, Cehia avea o datorie publică peste cea a României (de 31% din PIB), respectiv 37,6% din PIB. Între timp, datoria publică a României a ajuns la aproape 40% din PIB. „Maturitatea medie a titlurilor de stat este încă relativ scurtă în Europa Centrala şi de Est, de patru ani, comparativ cu șase-șapte ani pentru ţările mari din zona euro. Cea mai mare maturitate medie din regiune este în Cehia, unde rata inflaţiei este mai predictibilă, iar numărul investitorilor interni este mult mai mare decât în ţări care încă trebuie să liberalizeze preţuri, cum este România, sau să-şi dezvolte piaţa internă de capital“, arată analiştii Erste.
Acum, odată făcută lansarea pe piaţa americană, e bine să ieşim o dată la trei-patru luni cu câte o emisiune, să intrăm în circuit, să ştie investitorii că suntem acolo.
Ionel Blanculescu, analist financiar
Citiţi şi:
