Zilele trecute, europarlamentarul român Sebastian Bodu le-a cerut cetățenilor din Europa Centrală și de Est să boicoteze produsele olandeze, în replică la refuzul Olandei de a accepta aderarea României la spațiul Schengen.
Deși în demersul său europarlamentarul a menționat câteva produse olandeze pe care oamenii ar trebui să le ”ignore” la cumpărături, precum Heineken, Dove, Lipton, Rexona sau Knorr, pe rafturile retailerilor noștri se găsesc mai multe decât acestea. Presupunând prin absurd că românii ar urma îndemnul fostului șef al ANAF-ului, segmentele unde Olanda are o puternică cotă de piață în România sunt agricultura, horticultura, industria alimentară, transportul naval, logistică, sistemul financiare, industrie, retail și IT&C.
Probabil, cei mai afectați de această acțiune ar fi florarii, întrucât o mare parte din marfa lor este importată din Olanda. La început de primăvară, când florile reprezintă un business semnificativ, lipsa lalelelor, freziilor sau zambilelor ar fi un adevărat dezastru pentru antreprenorii locali. Tot din Olanda sunt importate și diferite produse lactate, de la iaurturi la brânză feta, gouda sau edam, comercializate de mai toți retailerii.
Cât de puternici sunt olandezii în România
Potrivit datelor transmise de ambasada Olandei la București, la finalul anului 2010, în România se aflau înregistrate 3.846 de companii cu capital olandez (față de 3.584 în 2009), cu o valoare totală a investițiilor de 5,85 miliarde de euro (20,07% din totalul investițiilor străine în România). Olanda este cel mai mare investitor străin în România.