«Am vrut să pătrundem pe această piaţă, dar nu am reuşit din cauza costurilor. Peste Ocean preţurile sunt mult mai mici decât în Europa. În plus, trebuie să iei în calcul și fluctuaţiile euro-dolar, şi cheltuielile cu transportul. Poate acum va fi mai uşor, după ce guvernul american a făcut această concesie Europei, deschizându-şi piaţa către noi. Guvernul american vrea ca cetăţenii să mănânce mai sănătos, mai ales după ce piaţa a fost invadată de organisme modificate genetic, iar noi le putem oferi ceea ce îşi doresc», a spus Dorin Dogar, reprezentantul Apicola Târgu-Mureş, exportator a 600 tone de miere ecologică pe an.
Beneficiind de credibilitatea europeană, apicultorii români vor avea, din 1 iunie, calea deschisă spre o piaţă vastă. „Americanii cumpără foarte mult din India, China sau Indonezia, ţări care produc cantităţi mari la costuri mici, dar ţările asiatice au tot mai puţină credibilitate, spre deosebire de Europa, care este o garanţie a calităţii“, a mai arătat Dogar. Această oportunitate îi avantajează pe producătorii noştri, care sunt într-un fel blocaţi pe piaţa europeană – acum suprasaturată de miere – şi nereuşind să vândă şi în alte zone mai ales din cauza taxelor. „Avem supraproducţie de miere în Europa, plus că sunt state mari din Vest care nu au niciun interes ca produsele româneşti să pătrundă pe pieţele lor, de aceea, varianta Statele Unite ar putea fi un succes pentru noi. Vom vedea în ce măsură vom reuşi să stabilim contacte cu ei; eu am încercat de mai multe ori până acum să trimit produse în State, prin organismul lor de certificare, dar fără a ajunge la un rezultat concret“, a spus Traian Dobre, patronul firmei Tremot Dobre şi Fii din Băicoi, Prahova.
Apicultorii români spun că vor fi probleme cu preţurile oferite de americani, acestea fiind cu 10%-15% mai mici decât cele din UE, unde mierea se vinde cu 3-4 euro/kg. În plus, producătorii români vor trebui să ţină cont de faptul că americanii sunt interesaţi mai ales de mierea polifloră, întrucât ei nu pun preţ pe beneficiile terapeutice ale fiecărui sortiment, ghidându-se în primul rând după culoarea produsului.

Materia primă eco din România, o piață de 200 milioane euro
În România, controlul şi certificarea produselor ecologice sunt asigurate în prezent de organismele de inspecție și certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, pe baza criteriilor de independenţă, imparţialitate şi competenţă stabilite în legislația națională. Anul trecut au primit aprobare 16 astfel de organisme de inspecție și certificare, majoritatea fiind filiale ale unor companii străine.
Abdelaziz Messai, general manager la Ecocert România, unul dintre organisme de certificare aprobate de MADR, spune că exporturile efectuate de producătorii români în SUA nu sunt frecvente, în mare parte din cauza standardelor diferite, însă odată cu intrarea în vigoare a acordului dintre UE și SUA, cu siguranță exporturile peste Ocean vor fi din ce în ce mai numeroase. El arată că, deocamdată, suntem o sursă de materii prime, deţinând unul dintre cele mai fertile şi ecologice terenuri din Europa, dar nu stăm prea bine la capitolul procesare.
„Din România pleacă anual materie primă ecologică în valoare de aproape 200 de milioane de euro, dar acest lucru nu este tocmai în avantajul nostru, având în vedere că vindem ieftin pentru ca apoi să importăm produse finite la prețuri foarte ridicate“, spune Messai.

Exportăm cereale (grâu şi porumb) – 28%, oleaginoase și plante proteice (19%), legume şi miere. Produsele bio pleacă în Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, Austria și Spania. Messai susține că, deși românii au intrat de puțin timp în rândul cumpărătorilor de produse ecologice, consumul a ajuns la aproape 90 de milioane de euro, piața înregistrând un trend pozitiv, cu o rată de creștere anuală de 20%-30%. Însă nu doar consumul intern de produse ecologice s-a majorat semnificativ, ci și exportul de materii prime.
În 2011, agricultura ecologică din România şi-a triplat numărul operatorilor din sistem. Este pentru prima oară când într-un an se majorează de trei ori numărul operatorilor din sistemul ecologic. Dacă la finele anului trecut aveam 3.800 de operatori în sistem, acum sunt circa 10.000, majoritatea fiind fermieri mici, de subzistenţă, care deţin suprafeţe de teren de trei până la 20 hectare, sau agricultori cu trei-cinci vaci, 50-100 de oi sau cu 10 stupi.
În ceea ce privește costurile pentru obținerea „pașaportului“ pentru export, managerul Ecocert spune că prețul pentru standardul conform căruia se exportă în UE sau în SUA este aproximativ același. Obținerea „pașaportului“ pentru export poate dura până la maximum 90 de zile, dar se poate obține și în 10-20 de zile.

Un singur certificat pentru exportatori
Comisia Europeană a anunțat că, începând din acest an, de la 1 iunie, produsele ecologice certificate în UE sau în SUA pot fi comercializate drept produse ecologice în oricare dintre aceste două regiuni. Acordul dintre UE și SUA înseamnă reducerea taxelor și a birocrației pentru firmele care comercializează produsele respective. „Producătorii români vor putea exporta produse ecologice în Statele Unite ale Americii  doar cu certificarea obţinută în România, aceasta fiind recunoscută şi peste Ocean“, a explicat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Oficialul de la Bruxelles a aratăt că, până acum, un producător român care vroia să vândă produse ecologice în SUA avea nevoie şi de certificarea unui organism de pe piaţa americană, respectiv o certificare în plus faţă de cea obţinută în România.

Fără antibiotice
În prezent, există mici diferențe între normele din SUA și cele din UE în domeniul agriculturii ecologice. Reglementările Ministerului Agriculturii din SUA (USDA) privind agricultura ecologică interzic utilizarea antibioticelor, cu excepția cazului în care se încearcă controlarea infecțiilor bacteriene invazive (focul bacterian) care afectează livezile ecologice de mere și pere.
Reglementările UE privind agricultura ecologică permit utilizarea antibioticelor doar pentru tratarea animalelor infectate. În temeiul acestui parteneriat, nu este permisă utilizarea antibioticelor din niciun motiv, fapt care trebuie verificat de către agenții de certificare. Până la concretizarea demersului prin anunțul de astăzi, ambele părți au realizat audituri pentru a se asigura că programele lor sunt compatibile din perspectiva reglementării, a măsurilor de control al calității, a cerințelor de certificare și a practicilor de etichetare. În plus, toate produsele care fac obiectul schimburilor comerciale în temeiul acestui parteneriat trebuie transportate cu un certificat de export pentru produse ecologice. Acest document trebuie să indice locul de producție, să identifice organizația care a certificat produsul ecologic, să verifice dacă nu au fost folosite substanțe și metode interzise, să certifice dacă termenii parteneriatului au fost respectați etc.

UE mai competitivă decât SUA
Deși ministrul agriculturii din SUA,  Kathleen Merrigan, declara că „acest parteneriat va deschide noi piețe pentru fermierii și crescătorii de animale americani, va crea mai multe oportunități pentru întreprinderile mici și va îmbunătăți oferta de locuri de muncă pentru cetățenii americani care activează în sectoare precum ambalarea, transportul și comercializarea produselor ecologice“, comisarul Cioloș are o altă viziune. Acesta a explicat pentru Capital că „nu există riscul ca piața comunitară să fie invadată de produse ecologice din SUA. Industria de procesare a UE este mai dezvoltată decât cea de peste Ocean. De altfel, UE exportă mai multe produse ecologice în afara spațiului comunitar decât exportă SUA în statele membre“.