Publicarea listei datornicilor de catre ANAF versus protectia datelor personale

Masura publicarii listei datornicilor persoane fizice de catre ANAF este justificata de reprezentantii ministerului ca fiind o actiune menita sa descurajeze, sa previna si sa reduca datoriile fiscale ale cetatenilor Romaniei. Peste 180.000 de contribuabili persoane fizice se regasesc pe lista publicata in cursul acestei luni pe site-ul institutiei, lista care cuprinde numele fiecarui datornic, localitatea domiciliului fiscal, obligatiile fiscale si accesorii ale fiecarei persoane. Interpretarile privind legalitatea publicarii listei datornicilor sunt diverse. Pe de o parte, statul considera ca publicarea datelor respecta principiile protectiei datelor personale, dar si cele constitutionale, iar de cealalta parte se situeaza cetatenii, dar si o serie de avocati si consilieri juridici, care considera publicarea ca fiind neconstitutionala, aducand prejudicii asupra demnitatii cetatenilor.

Masura publicarii listei datornicilor persoane fizice de catre ANAF este justificata de reprezentantii ministerului ca fiind o actiune menita sa descurajeze, sa previna si sa reduca datoriile fiscale ale cetatenilor Romaniei. Peste 180.000 de contribuabili persoane fizice se regasesc pe lista publicata in cursul acestei luni pe site-ul institutiei, lista care cuprinde numele fiecarui datornic, localitatea domiciliului fiscal, obligatiile fiscale si accesorii ale fiecarei persoane.
Interpretarile privind legalitatea publicarii listei datornicilor sunt diverse. Pe de o parte, statul considera ca publicarea datelor respecta principiile protectiei datelor personale, dar si cele constitutionale, iar de cealalta parte se situeaza cetatenii, dar si o serie de avocati si consilieri juridici, care considera publicarea ca fiind neconstitutionala, aducand prejuducii asupra demnitatii cetatenilor.

Publicarea listei datornicilor poate reprezenta o incalcare a dreptului la viata privata a individului, daca luam in considerare principiul proportionalitatii conform caruia prelucrarea trebuie sa fie adecvata, necesara si corespunzatoare scopului urmarit. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondenrei sale, cu toate acestea, acest drept nu este absolut, iar articolul 8 alineatul (2)  din Conventia CEDO stabileste motivele unei posibile ingerinte a statului in exercitarea dreptului la viata privată al unei persoane, astfel:

  • Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acesta este in conformitate cu legislatia si constituie, intr-o societate democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altoramentioneaza Cristiana Deca, Legal Advisor Decalex Legal Solutions (foto).

Chiar daca colectarea si stocarea unor date, de catre un operator, nu ar putea constitui, in sine, o ingerinta in viata privata, comunicarea acestora unui tert poate aduce atingere vieti private a persoanei in cauza, oricare ar fi utilizarea ulterioara a informatiilor comunicate.

Luand in considerare faptul ca principiul de baza ce guverneaza prelucrarea datelor personale trebuie sa fie consimtamantul, astfel incat, ca regula generala, datele personale trebuie colectate, prelucrate sau dezvaluite unor terti numai cu consimtamantul dat in mod expres si neechivoc de catre persoana in cauza, publicarea listei de datornici de catre ANAF reprezinta o incalcare a acestui principiu, aducand atingere vietii private a cetatenilor. Consimtamantul poate fi obtinut numai dupa ce persoana vizata a fost complet si exact informata cu privire la scopul prelucrarii acestora. Exercitarea autonomiei de vointa a persoanei vizate in privinta prelucrarii datelor sale se traduce prin faptul ca, in orice moment, aceasta isi poate retrage consimtamantul pentru prelucrarea tuturor sau a unora dintre datele sale personale, fara consecinte negative asupra sa.continua Cristiana Deca, Legal Advisor Decalex Legal Solutions.

Lista debitorilor care inregistreaza obligatii fiscale restante se publica in baza art. 162 din Codul de procedură fiscala, aprobat prin Legea nr. 207/2015. Conform acestuia, organele fiscale au obligatia de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice si juridice care inregistreaza obligatii fiscale restante, precum si cuantumul acestor obligatii. Inainte de publicare, obligatiile fiscale restante se notifica debitorilor. Cu toate acestea, aceste notificari nu tin loc procedurii de informare complete cu privire la modul in care datele contribuabililor sunt utilizate.

Subiectul este unul de maxim interes, in conditiile unui cadru legislativ schimbator, si al desfasurarii sale actiunii in mediul online, despre care stim ca este supus multor provocari din punct de vedere juridic. De aceea, consilierii juridici recomanda vigilenta maxima cu privire la furnizarea datelor cu caracter personal, informarea permanenta cu privire la legislatia in vigoare, dar si asupra cazurilor similare din Uniunea Europeana.

Sursa: www.decalex.ro