Pe piaţa de publicitate, cererea de profesionişti este mare, iar oferta este săracă. Volumul de comenzi din partea clienţilor şi penuria de forţă de muncă calificată îi obligă pe patronii agenţiilor să vâneze profesioniştii de pe piaţă cu salarii din ce în ce mai mari. Criza forţei de muncă a apărut în ultima vreme, când volumul investiţiilor publicitare a crescut simţitor. Atât agenţiile multinaţionale, cât şi cele independente, mici sau mari, au început să
Pe piaţa de publicitate, cererea de profesionişti este mare, iar oferta este săracă. Volumul de comenzi din partea clienţilor şi penuria de forţă de muncă calificată îi obligă pe patronii agenţiilor să vâneze profesioniştii de pe piaţă cu salarii din ce în ce mai mari.
Criza forţei de muncă a apărut în ultima vreme, când volumul investiţiilor publicitare a crescut simţitor. Atât agenţiile multinaţionale, cât şi cele independente, mici sau mari, au început să se confrunte cu un fenomen neplăcut: lipsa oamenilor care să facă faţă creşterii numărului comenzilor. Unele voci spun că această criză a început în urmă cu doi ani, alţii susţin că primele semne s-au arătat în urmă cu patru-cinci ani. Din punct de vedere istoric, începuturile crizei contează mai puţin. Important este că agenţiile se află într-o continuă căutare de oameni bine pregătiţi. Bogdan Manea, director la agenţia Brightness, explică: „Cererea de profesionişti a crescut în 2005-2006 chiar cu 200-250% faţă de anii precedenţi, dar oferta n-a cunoscut aceeaşi progresie.“
Rezolvarea crizei apasă pe umerii unei noi generaţii de publicitari. În piaţă se spune că aceasta întârzie să apară ori se formează foarte greu pentru a căpăta încrederea angajatorilor. Mai mult, tinerii care bat la uşa agenţiilor au pretenţii salariale care îi înspăimântă pe patroni. Ştefan Iordache, managing partener la Leo Burnett, declară: „Primele generaţii din publicitate au avut o disperare acută în muncă. Tinerii de azi nu mai sunt disperaţi să câştige podiumul celui mai bun. Ei speră să facă acest lucru lucrând doar de la 9 la 17, implicându-se doar atât cât este nevoie ca să-şi termine treaba, fără prea multă pasiune. Am întâlnit prea mulţi tineri care nu au apucat să absolve nici măcar cei şapte ani de-acasă…“ La rândul său, Bogdan Manea dă vina pe lipsa de pregătire a generaţiei de astăzi: „Tineretul este încă necopt, fiindcă, în mare parte, ceea ce se învaţă la şcolile de specialitate este o teorie străvezie şi debilă, pradă uşoară pentru practica asasină şi nemiloasă.“
Goana după oameni buni este gestionată în mod diferit de către agenţiile de publicitate. Formarea de profesionişti cere timp şi bani, iar clienţii asaltează cu proiecte agenţiile într-un ritm infernal. Astfel, o agenţie este prinsă într-un cleşte: lipsa oamenilor buni, pe de o parte, pretenţiile clienţilor, pe de altă parte. De aceea, multe agenţii preferă „să vâneze“ oameni în special pentru posturile de art director sau copywriter (aceste funcţii fiind cel mai slab acoperite). De obicei, multinaţionalele îşi permit să „liciteze“ cele mai mari salarii. Unii dintre patronii agenţiilor independente se plâng că firmele lor au devenit pepiniere din care multinaţionalele „se înfruptă“ cu oameni bine pregătiţi. Agenţiile mici nu pot decât să accepte această situaţie, deoarece nu au puterea financiară de a le face o contraofertă angajaţilor. Sorin Trâncă, managing partener la Friends Advertising, este de acord că agenţiile mari vânează oamenii din agenţiile independente, însă „multinaţionalele oferă de foarte puţine ori independenţa reală sau capacitatea de decizie. Şi extrem de rar, un mediu de lucru fără stres.“
O altă modalitate de rezolvare (temporară) a crizei este „importul“ de angajaţi. Cu alte cuvinte, angajarea de profesionişti străini. Soluţia este costisitoare şi riscantă: expatul nu cunoaşte piaţa şi consumatorul român.
Vânătoare de profesionişti a declanşat o creştere a salariilor în acest domeniu. Şi în această chestiune, părerile sunt împărţite. Cătălina Cernica, managing director al agenţiei Grafitti BBDO, confirmă trendul crescător al salariilor şi explică: „Pe de o parte este evoluţia firească a pieţei – cresc specializarea şi experienţa, automat cresc şi pretenţiile salariale; pe de altă parte, cresc piaţa şi nevoia de profesionişti. Aşadar, suntem dispuşi să plătim mai mult pentru a-i avea pe cei mai buni.“
Zoltan Szigeti, preşedintele holdingului The Group, are o opinie contrară: nu crede că, în ultima perioadă, salariile au avut o creştere mai accentuată decât cea firească. În aceeaşi „tabără“ pare să se afle şi Mihai Cocea, managing partener la agenţia independentă Headvertising: „Salariile nu au crescut în nici un caz la multinaţionale şi nici la agenţiile mai vechi.“ Cu toate acestea, el este de părere că explozia lefurilor a avut loc acum un an sau doi, când bugetele de publicitate au crescut brusc. Cu riscul de a fi înjurat de publicitari, Mihai Cocea declară că „publicitarii sunt plătiţi bine şi consider că ar trebui să se concentreze mai mult pe calitatea lucrurilor decât pe câţi bani iau.“ Ştefan Iordache crede că angajaţii din advertising nu sunt îndeajuns de bine plătiţi, raportându-se la profiturile mari pe care le au unele agenţii.
Cum îşi recrutează oamenii agenţiile independente? Alina Gavrilă, managing partener al agenţiei Gavrilă&Asociaţii, povesteşte: „Noi nu am luat oameni din alte agenţii, ci am avut studenţi pe care i-am crescut pe cheltuiala şi pe timpul firmei. Am investit în oameni şi de aceea cred că nu ne părăsesc aşa de uşor.“ Mihai Cocea evită să angajeze oameni din multinaţionale, deoarece este de părere că aceştia s-ar adapta mai greu echipei. În opoziţie este Bogdan Manea, care caută „oameni cu un an, doi experienţă în agenţii mari şi care vor mai multă libertate, fiind pregătiţi pentru mai multe provocări.“ El crede că agenţiile mari sunt „şcoli bune care te învaţă umilinţa, disciplina, eficienţa, modestia şi îndârjirea de a reuşi.“
Salarii medii în industria de publicitate
Valoare salariului este de multe ori un subiect tabu. Totuşi acest lucru nu ne împiedică să ne întrebăm ce salarii se practică în publicitate. Este greu de spus ce leafuri primesc „vedetele din publicitate“, însă Capital a estimat „preţurile“ care se practică în piaţa românească.
Funcţie – Salariu (euro)
Assistant Account Executive 300 – 400
Account Executive 400 – 800
Account Manager 600 – 1.000
Account Director 1.500 – 2.000
Client Service Director 1.500 – 3.000
Art Director 1.000 – 1.500
Senior Art Director 1.200 – 2.000
Junior Copywriter 400 – 500
Copywriter 800 – 1.000
Senior Copywriter 1.200 – 2.000
Creative Director 3.000 – 4.000
Traffic Manager 600 – 800
Media Buyer 1.000 – 1.500
Media Planner 800 – 1.000
Media Researcher 1.000 – 1.200
Media Director 3.000 – 5.000
Research Assistant 400 – 600
Research Director 1.000 – 1.500
New Business Director 1.000 – 1.500
(plus comisioanele)
Print Production Manager 800 – 1.500
(plus comisioane)
Audio-Video Production Manager 1.200 – 1.500
(plus comisioane)
Desktop Publishers 800 – 1.000
PR Executive 300 – 400
PR Manager 700 – 800
PR Director 1.200 – 2.000
* Evaluare la nivelul agenţiilor multinaţionale şi a celor mai importante firme indepenedente din România