La Summit-ul IAA de la Bucureşti, industria de comunicare a luat lecţii de adaptare la noile tehnologii. Mediile digitale vor cuceri în următorii ani publicitatea, în detrimentul canalelor tradiţionale, precum presa scrisă, TV sau radio, susţine Joseph Ghossoub, preşedintele IAA Worldwide. Afirmaţia a fost făcută în cadrul primei ediţii a Summit-ului European al International Advertising Association (IAA), găzduită săptămâna trecută de Bucureşti. „Publicitatea
La Summit-ul IAA de la Bucureşti, industria de comunicare a luat lecţii de adaptare la noile tehnologii. Mediile digitale vor cuceri în următorii ani publicitatea, în detrimentul canalelor tradiţionale, precum presa scrisă, TV sau radio, susţine Joseph Ghossoub, preşedintele IAA Worldwide.
Afirmaţia a fost făcută în cadrul primei ediţii a Summit-ului European al International Advertising Association (IAA), găzduită săptămâna trecută de Bucureşti. „Publicitatea tradiţională a murit!“, a decretat Ghossoub, referindu-se la pieţele cu tehnologie şi industrie publicitară dezvoltate. Preşedintele IAA Worldwide atrage astfel atenţia jucătorilor din comunicare asupra schimbărilor rapide ale obiceiurilor de consum. „Agenţiile vor trebuie să se adapteze la noi moduri de a face publicitate, să lucreze cu noile tehnologii (telefonie mobilă, iPod, podcast)“, a explicat Ghossoub pentru Capital. Pe viitor, pentru a avea succes, companiile trebuie să îşi implice consumatorul în construcţia brandului prin activităţi de comunicare integrată.
Preşedintele IAA Worldwide a specificat că schimbările tehnologice sunt în dezvoltare şi în România, unde tot mai mulţi tineri au acces la canalele digitale. În plus, industria de publicitate locală este activă şi are atât potenţial. „Aveţi aici advertising de calitate şi deja sunteţi prezenţi şi premiaţi la cele mai importante festivaluri internaţionale. Ţara voastră are atât potenţialul unei industrii tinere, cât şi o organizaţie IAA foarte activă. Cred că România a fost cea mai potrivită ţară gazdă pentru acest summit“, afirmă Ghossoub. De altfel, tocmai recunoaşterea internaţională a industriei publicităţii din România, precum şi proaspăta aderare a ţării la Uniunea Europeană au fost motivele pentru care Bucureştiul a fost ales ca loc de desfăşurare a evenimentului. Preşedintele IAA Worldwide a spus chiar că va susţine România în competiţia de desemnare a ţării gazdă pentru Congresul Mondial IAA din 2010.
Cu toate acestea, Ghossoub recunoaşte că nu a auzit până acum de vreun brand sau de vreo campanie publicitară din România. „Am auzit de personalităţi precum Nadia Comăneci, ea a făcut istorie şi e de bun simţ să ştiu aşa ceva. România este o ţară pe care o cunosc şi prin intermediul evenimentelor sportive, prin fotbal sau, mai nou, am aflat că are şi o echipă de rugby“ mărturiseşte el. Trebuie însă să ne păstrăm optimismul, căci, spune Ghossoub, dacă România apare pe aceste fronturi, de ce să nu apară şi pe cel al advertising-ului?
Publicitate tânără, dar neexperimentată
Deocamdată, industria locală a publicităţii este tânără şi mai trebuie să lucreze la anumite capitole pentru a recupera distanţa faţă de ţările mai avansate. Preşedintele IAA Worldwide se fereşte să spună pe larg care sunt problemele publicităţii româneşti, însă aminteşte volumele bugetelor, lungimea pauzei de publicitate la TV şi alte reglementări interne. „Aveţi o comunitate tânără de publicitari. Toată lumea încearcă să facă ce poate mai bine, iar uneori când vrei să faci ce e mai bine, ajungi să faci chiar mai mult decât trebuie. Să aducem cunoştiinţe şi experienţă în comunitatea comunicării din România este scopul IAA“, specifică el.
Criza de specialişti poate fi depăşită
Un prim pas în acest sens a fost posibilitatea specialiştilor locali din marketing şi comunicare de a identifica soluţii la problemele industriei prin intermediul dezbaterilor participanţilor la summit. La una dintre problemele publicităţii româneşti, chiar Joseph Ghossoub vine cu o rezolvare. Potrivit acestuia, criza de specialişti în comunicare şi publicitate prin care trece piaţa locală este specifică ţărilor cu industrie de publicitate tânără. „Industria trebuie să se preocupe pentru ca generaţia tânără să ştie că există multe slujbe în publicitate şi comunicare, iar oamenii din publicitate sunt deschişi să îi primească. Tinerii ar trebui implicaţi tot mai mult în mediul comunicării, expuşi la evenimente precum acesta, unde se pot apropia de industrie“, adaugă Ghossoub.
În plus, preşedintele IAA Worldwide pledează pentru creşterea numărului de universităţi de comunicare, precum şi pentru îmbinarea învăţământului universitar cu traininguri. O astfel de iniţiativă este şcoala IAA, dedicată celor care doresc să aprofundeze domeniul comunicării, susţine Ghossoub.
În opinia acestuia, unul din rolurile summit-ului este de a educa industria de comunicare, dar şi tinerii aflaţi la început de drum în publicitate. La nivel local, unul dintre efectele Summit-ului European IAA este să ajute jucătorii din piaţă să găsească soluţiile necesare autoreglementării industriei. „Summit-ul va demonstra dacă oamenii au înţeles responsabilitatea muncii lor în marketing sau advertising şi îşi vor autoreglementa munca. Aceste lucruri vor veni cu timpul, dar vremea startului lor în România a sosit“, conchide preşedintele IAA Worldwide.
România, centrul publicitatii europene
Găzduit în acest an de Bucureşti, Summit-ul European al International Advertising Association (IAA) este un eveniment aflat la prima ediţie, care se va concretiza o dată la doi ani, în paralel cu Congresul Mondial al IAA.
Organizat de IAA România sub înaltul patronaj al preşedintelui ţării, evenimentul a reunit 500 de profesionişti în marketing şi publicitate, dintre care aproximativ 80 din străinătate. În plus, au participat peste 25 de personalităţi internaţionale, precum specialistul în branding Wally Olins sau Erich Buxbaum, preşedintele IAA Europa.
Discuţiile din cadrul summit-ului s-au purtat în jurul a trei module: „Legislaţie şi autoreglementare“, „Planificarea comunicării şi cercetare“ şi „Responsabilitatea socială corporatistă“.
Costurile de organizare ale evenimentului sunt evaluate la 1, 4 milioane de euro.