Fiecare euro cheltuit în publicitate generează o contribuție de șapte ori mai mare la PIB, încurajează inovația, sprijină ocuparea forței de muncă și contribuie la finanțarea unor servicii vitale pentru societate.
Cel puțin, așa arată noul raport publicat de World Federation of Advertisers. Industria europeană de publicitate solicită un moratoriu cu privire la viitoare restricți i în domeniul publicității pentru a putea face o evaluare corectă a costurilor ascunse determinate de aceste restricții. Primul raport realizat vreodată la nivelul Uniunii Europene cu scopul de a afla exact care este contribuția socială și economică a publicității evidențiază capacitatea acestui domeniu de a stimula creșterea economică în UE.
”Valoarea publicității”, un studiu independent realizat de Deloitte (împreună cu mai mulți parteneri) a identificat o multitudine de beneficii pe care publicitatea le generează în economie, pe piața muncii și în societatea civilă. Folosind modelarea econometrică, studiul a demonstrat că publicitatea creează aproximativ șase milioane de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene și generează venituri în valoare de 4,6% din PIB-ul european. Studiul a identificat trei domenii esențiale în care publicitatea aduce beneficii directe sau indirecte economiei europene și cetățenilor UE:
I.Beneficii economice
Studiul estimează că fiecare euro cheltuit în publicitate aduce alți șapte euro la PIB, ceea ce înseamnă că cele 92 de miliarde de euro cheltuite în publicitate în 2014 au generat un venit de 643 miliarde de euro, adică 4,6% din PIB-ul UE.
De asemenea, studiul a demonstrate că publicitatea are o contribuție mai amplă în economie, stimulând competitivitatea, prin informațiile oferite consumatorilor despre produse și servicii. Competiția, la rândul său, duce la inovație, stimulând companiile să creeze produse și servicii diferențiate, pentru a face față concurenței nu doar în cadrul UE, ci și pe plan internațional.
II.Beneficii pe piața muncii
Publicitatea generează aproximativ șase milioane de locuri de muncă, echivalentul a 2,6% din totalul locurilor de muncă din UE, în trei domenii: 1. În primul rând, este vorba despre persoanele implicate direct în realizarea publicității. Aceștia reprezintă 16% din totalul de 5,8 milioane de locuri de muncă generate de publicitate. Această categorie nu include posturile asociate cu producția internă de publicitate, așadar această cifră este una conservatoare. 2.În al doilea rând, sunt locurile de muncă din mass-media și online, finanțate prin publicitate, inclusiv jurnaliștii, generatori de conținut, dar și cei care lucrează în outdoor sau televiziune, de exemplu. Vorbim aici de 10% din cele 5,8 milioane de locuri de muncă. Cei care ocupă aceste posturi au o mai mare siguranță a locului de muncă, dar și un salariu mediu mai mare decât în celelalte ramuri ale economiei. 3.În sfârșit, există locuri de muncă generate în economie ca urmare a activității publicitare. Acestea acoperă o arie mai largă, de la locurile de muncă în vânzări până la roluri care vin în sprijinul publicității în industrii precum cea hotelieră sau în turism. Această categorie include, de asemenea, locurile de muncă generate de cererea de produse și servicii stimulată prin publicitate. În total, vorbim de 74% din cele 5,8 milioane de locuri de muncă.
III.Beneficii sociale
Publicitatea are și beneficii sociale prin faptul că finanțează, cel puțin parțial, mass-media. Astfel, cetățenii europeni au acces la știri, programe de divertisment și instrumente de comunicare la un cost redus sau chiar gratis. Cele 92 de miliarde de euro cheltuite în publicitate în 2014 au finanțat direct o mare varietate de programe media. Publicitatea outdoor are, de asemenea, beneficii civice, contribuind la îmbunătățirea imaginii orașelor, în vreme ce motoarele de căutare ne ajută să reducem costurile și timpul necesare pentru a afla informații noi. În lipsa publicității, finanțarea canalelor de comunicare ar fi mult redusă, ceea ce ar conduce la abonamente TV mult mai scumpe, la restrângerea numărului de ziare și reviste și a independenței acestora. Posturile radio nu ar mai putea transmite programe de știri și divertisment pe tot parcursul zilei. Mai mult, evenimentele sportive și culturale ar fi nevoite să caute alte surse de finanțare.
Publicitatea online finanțează în mare parte servicii la care cetățenii europeni au acces la un preț foarte mic sau gratis. De exemplu, aproximativ 70% din cetățenii UE folosesc email-ul, iar canalele de social media sunt foarte răspândite. „Publicitatea este un motor economic vital, care încurajează competiția, stimulează inovația în afaceri și aduce beneficii semnificative societății prin finanțarea parțială sau integrală a canalelor media de știri sau divertisment. Tocmai de aceea, factorii de decizie ar trebui să țină cont că orice restricție impusă în domeniul publicității are consecințe importante pe plan economic, social și cultural”, declară Stephan Loerke, CEO al World Federation of Advertisers.
Industria europeană de publicitate solicită un moratoriu cu privire la restricții avute în vedere pentru domeniul publicității pentru a putea face o evaluare completă a impactului pe care noile reglementări îl pot avea în economie. În prezent, reprezentanții industriei sunt îngrijorați că revizuirea Directivei privitoare la serviciile mass-media audiovizuale și a celei ce vizează protecția datelor cu caracter personal în online ar putea genera restricții suplimentare, ce vor afecta piața digitală europeană și ar limita potențialul acesteia de a stimula competiția și de a crea noi locuri de muncă.