Pe data de 1 iulie a.c. mica insulă din Caraibe are scadentă o de 630 milioane dolari, iar Guvernul riscă să-şi suspende operaţiunile care nu reprezintă urgenţe. Puerto Rico are o datorie de 72 mld. dolari, în cea mai mare parte contractată pe piaţa obligaţiunilor municipale din SUA.
Mai au o lună şi câteva zile până la o scadenţă importantă, fiind pe cont propriu. Puerto Rico, teritoriu al SUA după un război de acum peste 100 de ani, are o datorie de 72 miliarde dolari pentru care nu va primi niciun ajutor de la Washington. Avertismentul a venit încă de la sfârşitul lunii trecute de la şeful Trezoreriei americane, Jack Lew, iar pentru 1 iulie a.c. vine deja prima sarcină de plată importantă, însumând 630 milioane dolari. Nu este de glumă! Veniturile bugetare estimate pentru anul în curs abia sunt de 9,5 miliarde dolari..
Puerto Rico s-ar putea confrunta cu ceea ce era de negândit: falimentul, scrie Bloomberg. "De obicei aveam de ales; acum oamenii trebuie să realizeze unde suntem. Poate că este prea târziu, dar aceasta este realitatea", spune şi Rafael “Tatito” Hernandez, şef al finanţelor publice din insulă.
Au fost la un pas de încetare de plăţi şi anul trecut. Atunci au reuşit să amâne deznodământul vânzând obligaţiuni în valoare de 3,5 miliarde dolari, în cea mai mare ofertă de titluri municipale cu rating scăzut din piaţa nord-americană. A fost câte 1.000 de dolari pentru fiecare dintre cei 3,5 milioane locuitori ai insulei. Licitaţia din martie 2014 a reprezentat un pariu că economia ce puţin se va stabiliza, comentează Matt Fabian, partener la Concorde, firmă de consultanţă pentru piaţa obligaţiunilor municipale cu sediul în statul Massachusetts, SUA.
Revenirea pe care se sconta este însă departe. Şomajul este la 11,8%, dublu faţă de cel din SUA, deficitul bugetar se cifrează la 191 milioane dolari, iar gigantul american Procter & Gamble intenţionează să-şi închidă în termen de 12 luni fabrica la care lucrează 230 de muncitori.
La ei nu vin americanii
Secretarul pentru dezvoltarea economică Alberto Baco Bague aminteşte că ţara traversează o corecţie bugetară, iar procesul este dureros. "Oamenii trebuie să privească în faţă realitatea", adaugă el. Dacă lucrurile nu se reglează până la 30 iunie a.c., de a doua zi guvernul ia în calcul închiderea parţială a operaţiunilor sale.
"Administraţia mea face tot ce îi stă în putere pentru a rezolva criza noastră fiscală, dar comunitatea singură nu poate rezolva această criză alimentată timp de decenii", comentează într-o postare publică guvernatorul Alejandro Garcia Padilla. Este însă foarte probabil ca, în ajutor, să nu vină americanii. "În final, s-ar putea să fie nevoie ca Puerto Rico să înceteze să mai depindă de sprijinul extern", admite Sergio Marxuach, director pentru politici publice al Centrului pentru Noua Economie din capitala San Juan.
Administratorul de la Fondul Proprietatea, prins împotmolit de criza puerto-ricană
Puerto Rico a profitat de o manieră similară Greciei de dobânzile mici din piaţa obligaţiunilor municipale a SUA constituind un stoc al datoriilor echivalent cu veniturile bugetare pe şapte ani şi jumătate. Titlurile cu maturitate în 2035 au ajuns anul trecut să se tranzacţioneze cu discount de 20% faţă de valoarea nominală pe fondul neîncrederii în creştere faţă de puterea de rambursare a guvernului local.
Criza a afectat încă într-o şi mai mare măsură furnizorul de electricitate Prepa care negociază cu creditorii reducerea volumului împrumuturilor sale de 9 miliarde dolari. Obligaţiunile companiei se tranzacţionau cu puţin peste jumătate din valoarea de la emiterea acestora.
Deţinătorii datoriei puerto-ricane sunt în principal mari nume de pe Wall Street. Înainte de izbucnirea crizei în octombrie 2014, conform datelor centralizate de New York Times, cele mai mari expuneri le aveau fondurile administrate de Oppenheimer (4,97 miliarde dolari) şi Franklin Templeton (4,82 miliarde dolari).