Revarsarile raurilor Mures, Tarnava si Niraj au produs si in luna aprilie a acestui an pagube de zeci de miliarde de lei. Taranii sunt disperati, vazand cum agoniseala lor de-o viata este distrusa in cateva ore de puhoaiele dezlantuite.Ploile torentiale din luna aprilie, care au atins un nivel de 40 de litri pe metru patrat in 24 de ore, precum si topirea brusca a zapezii de pe Varful Bucin au provocat din nou inundatii catastrofale. Principalele rauri din judet au iesit din matca. Cei mai afect
Revarsarile raurilor Mures, Tarnava si Niraj au produs si in luna aprilie a acestui an pagube de zeci de miliarde de lei. Taranii sunt disperati, vazand cum agoniseala lor de-o viata este distrusa in cateva ore de puhoaiele dezlantuite.
Ploile torentiale din luna aprilie, care au atins un nivel de 40 de litri pe metru patrat in 24 de ore, precum si topirea brusca a zapezii de pe Varful Bucin au provocat din nou inundatii catastrofale. Principalele rauri din judet au iesit din matca. Cei mai afectati au fost locuitorii de pe Valea Nirajului. Comuna Gheorghe Doja s-a transformat intr-un imens lac.
Este al doilea dezastru din acest an. In luna februarie, viiturile si alunecarile de teren au distrus sute de case si mii de hectare de teren agricol. Zona Nirajului nu poate fi considerata drept una excesiv de bogata. Locuitorii traiesc din produsele pamantului pe care le vand in pietele din orase. Napastele repetate ii pagubesc si in aceasta bruma de venit, iar ajutoarele guvernamentale si neguvernamentale nu reprezinta decat o picatura in oceanul de nevoi ale muresenilor.
Pagube multe,
ajutoare putine
Cea mai violenta inundatie din acest deceniu a avut loc in primavara anului trecut. Oamenii locului, mai ales batranii, nu isi amintesc sa fi vazut vreodata un asemenea prapad.
La fata locului s-a deplasat insusi premierul Radu Vasile, care, socat de cele vazute, a promis oamenilor ajutoare substantiale. Atunci, pagubele s-au ridicat, doar in judetul Mures, la aproape 300 miliarde lei, iar Guvernul a dat sprijin doar de 10,1 miliarde. Desigur, ajutoare de stricta necesitate au dat si unele organizatii neguvernamentale, iar Guvernul a alocat o prima transa de circa 70 miliarde lei pentru demararea lucrarilor de indiguire a Nirajului. Lucrarile au si inceput, dar viitura din aprilie a spulberat digurile. Potrivit unei prime evaluari, pagubele sunt de circa 150 miliarde lei.
Nici orasul Iernut, de pe cursul mijlociu al Muresului, nu a fost scutit de dezastru. In plin centru al orasului se putea circula cu barca. Iernut este singurul oras de pe raul Mures care nu este protejat de diguri. Acum, dupa al cincilea puhoi, atat iernutenii cat si cei de pe malurile Nirajului spera ca tragedia sa nu se mai repete. Uniunea Europeana, prin programul PHARE, urmeaza sa acorde un sprijin nerambursabil, pentru indiguiri, in valoare de 114 miliarde lei.
Nici anul trecut nu au lipsit ajutoarele externe. Guvernul polonez a donat 80.000 dolari pentru refacerea unor obiective social-culturale, iar cel olandez, 70.000 ECU pentru refacerea drumurilor si podetelor afectate, plus o suma importanta (380.000 ECU) pentru seminte si hibrizi timpurii. Impartirea ajutoarelor guvernamentale nu a fost scutita de scandaluri. Multe dintre ajutoarele banesti au ajuns abia in luna decembrie a anului trecut.
In comuna Balauseri, de pe Niraj, anul acesta a izbucnit un veritabil razboi: localnicii au acuzat mai multi angajati de la primarie si consilieri locali ca au impartit ajutoarele in functie de interesele personale sau de relatiile de rudenie. A fost demarata o ancheta, dar rezultatul acesteia a ramas invaluit in ceata. In februarie, oamenii n-au avut ce imparti.
Desi pagubele au fost de aproape sapte miliarde lei, guvernul nu a alocat nici un banut.
Impozite
pe noroaie
In 1996, Consiliul Judetean Mures, pe baza Legii nr. 34/1994, a stabilit clasa de fertilitate a terenurilor agricole. Multe zone spalate de inundatiile din ultimii ani au fost evaluate drept extrem de fertile, taranii fiind obligati sa plateasca impozite corespunzatoare.
Din 1996 pana acum, situatia s-a schimbat radical, terenurile fiind roase de ape si de baltiri. Pe buna dreptate, localnicii sunt extrem de nemultumiti. Abia acum, dupa cinci revarsari, Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice Mures a decis reevaluarea terenurilor. Cand va fi terminata aceasta lucrare si cand va reveni consiliul judetean la hotararea din 1996, ramane un mister.
Din aceste tragedii, taranii au invatat cate ceva. Ei au inceput sa-si asigure casele. Maria Lazar, directoarea sucursalei Asirom Mures,
ne-a declarat ca anul trecut, pentru inundatii si alunecari de teren, s-au luat in evidenta 1.050 de cazuri, iar despagubirile au depasit suma de 1,6 miliarde lei. Deja, anul acesta s-au depus la Asirom 400 de instiintari pentru daune. Din pacate, taranii incheie polite de asigurare subevaluandu-si casele. Ei isi evalueaza casele doar la 20-30 milioane lei. Cauza este simpla: lipsa banilor, desi o polita de asigurare pentru o asemenea valoare este de 80.000 lei si poate fi achitata in rate. Totusi, este mai mult decat nimic. Despre asigurarea recoltelor, nici pomeneala. Nici o societate romaneasca nu face asemenea asigurari. Exceptie fac societatile comerciale agricole sau producatorii care au contract cu o firma prelucratoare, cum ar fi cele de zahar.
Prefectul de Mures a luat calea Bucurestiului, pentru a solicita Guvernului ajutoare cat mai urgente si substantiale. De asemenea, va solicita ministrului Traian Basescu sa acorde judetului Mures vagoane dezafectate, pentru ca infrastructura metalica sa fie folosita la reconstruirea podurilor si podetelor. La Gheorghe Doja, situatia este jalnica.
Apele incep sa se retraga, dar abia acum se pot vedea proportiile dezastrului: case pline de noroi, mobila distrusa, hambare ravasite, animale moarte, fantani infestate. Oamenii sunt resemnati si, chiar daca nu le cresc solzi, risca
sa-si transforme comuna intr-o mica Venetie, cu barci in loc de carute si cu locuinte lacustre.
Acum cateva zile am putut vedea o imagine tragicomica: un flacau de vreo 11 ani, cu cizme de cauciuc infundate in aluviuni pana la glezne si avand sub brat doua paini ce se doreau a fi albe, fredona un cunoscut cantec popular maghiar, care incepe cu versul: „Tavaszi azel vizet arasst?!?!, adica „Vantul de primavara aduce revarsari. Intrebarea pe care si-o pun muresenii este simpla: oare cator prapaduri vor mai supravietui?
Doi ani de dezastre in judetul Mures
1998 febr. 1999 apr. 1999
pagube: 289 mld. lei 6,5 mld. 150 mld. lei
ajutoare
guvernamentale: 10,1 mld. lei 0 lei ?
70 mld. lei
pentru indiguiri
ajutoare
neguvernamentale: 80.000 USD din Polonia
700.000 ECU din Olanda
*In toate cazurile, sinistratii au primit alimente, apa potabila, paturi, lemne de foc.
Sursa: Prefectura Mures
Bilantul inundatiilor din aprilie 1999
Case avariate: 1
Case afectate: 285
Case evacuate: 21
Persoane evacuate: 50
Gospodarii-anexa distruse: 1.124
Teren inundat: 166 ha intravilan
11.078 ha extravilan
Poduri si podete avariate: 96
Localitati izolate: 4
Fantani contaminate: 1.119
Sursa: Comandamentul de Aparare Civila Mures
Peter Leb