Romania, vede Avicola anului 2007 sub forma unui modul integrat, un complex format dintr-o ferma de reproductie, o unitate de crestere a puilor de carne, un abator cu sectie de procesare si fabrica de nutreturi combinate. Doar astfel de structuri, formate prin concentrarea activitatilor mai multor firme din domeniu, vor putea face fata cu succes concurentei de dupa aderare. Pana atunci, majoritatea fermierilor trebuie sa investeasca masiv in echipamente noi, pentru a-si ajusta productia conform
Romania, vede Avicola anului 2007 sub forma unui modul integrat, un complex format dintr-o ferma de reproductie, o unitate de crestere a puilor de carne, un abator cu sectie de procesare si fabrica de nutreturi combinate. Doar astfel de structuri, formate prin concentrarea activitatilor mai multor firme din domeniu, vor putea face fata cu succes concurentei de dupa aderare. Pana atunci, majoritatea fermierilor trebuie sa investeasca masiv in echipamente noi, pentru a-si ajusta productia conform standardelor europene. In acest moment, indeplinesc cerintele UE doar sase abatoare si patru unitati de procesare a carnii si urmeaza ca si alte abatoare sa recupereze decalajul in termen de trei ani. Ilie Van spune ca din cele 200 de milioane de euro necesare pentru retehnologizare, fermierii nu pot acoperi din surse proprii decat cel mult 20%, iar pentru asigurarea diferentei ar fi nevoie de imprumuturi pe termen lung, cu dobanzi mici si perioade de gratie generoase. Insa chiar daca bancile ar accepta sa faca asemenea concesii, numarul celor care ar putea sa ia credite ar fi destul de redus, pentru ca multi dintre ei ar pica la capitolul bonitate financiara. „In aceste conditii, devine evident ca viitorul apartine producatorilor mari, care au alte parghii si resurse financiare”, sustine reprezentantul unei companii straine care opereaza pe piata agricola din Romania. Spre exemplu, grupul romano-german Agricola International Bacau si-a sustinut vanzarile printr-o retea proprie de magazine, care a ajuns la 24 de unitati, precum si prin opt depozite angro. „Principalii nostri clienti sunt marile retele de magazine, dar importanta este si desfacerea prin magazinele proprii, care asigura circa 40% din totalul vanzarilor”, spune Gheorghe Antochi, presedintele companiei. Prin reinvestirea integrala a profitului si din credite, firma a „pompat” in ultimii 14 ani peste 43 de milioane de dolari in unitatile pe care le controleaza, iar pana in 2007 va mai aloca inca cinci milioane de euro numai pentru cresterea pasarilor. Daca pentru multe dintre firmele romanesti aderarea se traduce, cel putin pentru moment, prin cheltuieli greu de sustinut, companiile straine vad partea plina a paharului.
Prima investitie intr-un complex avicol integrat
Statisticile Comisiei Europene arata ca la nivelul anului 2007 pe piata principalelor 15 state membre va exista un deficit de 400.000 de tone de carne de pasare, care se va majora in 2010 la 600.000 de tone. „Aici sta una dintre mizele care fac ca sectorul avicol romanesc sa devina atractiv pentru investitorii straini, intrucat se anticipeaza ca aceasta cerere va fi acoperita de producatorii est-europeni. Cu siguranta, investitorii si-au facut bine socotelile. Romania ofera mana de lucru ieftina si, in plus, dupa aderare dispar taxele vamale in relatia cu UE, iar furajul pentru pasari se va ieftini”, afirma Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Oportunitatea a fost sesizata de compania Banvit Investments BV, detinuta de grupul turc Banvit, care vrea sa construiasca pe un teren situat intre Urziceni si comuna Ioan Roata prima unitate integrata de crestere a pasarilor din Romania, a carei productie se va indrepta in mare parte spre piata europeana. Investitia este evaluata la 40 de milioane de dolari si ar urma sa fie cel mai amplu proiect derulat vreodata in sectorul avicol autohton si primul de tip greenfield. Unitatea de procesare a carnii care va functiona in cadrul complexului este proiectata sa aiba o capacitate de 6.000 de pasari pe ora, respectiv de 40.000 de tone pe an. Spre comparatie, anul trecut Agricola International a produs 24.000 de tone de carne in viu, nivel record in istoria firmei. Un alt jucator care mizeaza pe cresterea vanzarilor pe piata europeana este compania cu capital olandez Plus Food. Instalata de cativa ani in Zona Libera Constanta Sud-Agigea, firma va investi in perioada urmatoare inca circa doua milioane de euro pentru majorarea capacitatii de prelucrare de la 30 de tone la 50 de tone de carne de pui pe zi. Activitatea sa este oarecum atipica, prin aceea ca lucreaza numai cu materie prima din import, in principal din Brazilia. „Din pieptul de pui facem 40 de sortimente, pe care le exportam in UE”, spune Mircea Basescu, directorul fabricii. si firma thailandeza Charoen Pokphand Foods si-a aratat recent intentia de a intra in sectorul romanesc de crestere a pasarilor, completand lista producatorilor straini care prospecteaza piata locala. Desi viitorul pare sa fie promitator, pariul pe puii romanesti nu va fi castigat decat de jucatorii cu forta financiara. Micii fermieri vor fi absorbiti de cei mari, pe o piata obligata sa se concentreze pe calitatea produsului final.
MOTIVELE SUPARARII PRODUCATORILOR
· Romania a importat anul trecut 90.526 tone de carne de pui in viu (51,64 milioane de euro) si a exportat 2.655 tone (6,87 milioane euro)
· Majoritatea importurilor a provenit din SUA (44.770 tone), Brazilia (26.605 tone) si Ungaria (3.411 tone)
· Importurile din SUA s-au facut la preturi de circa 200 dolari/tona
· Subventia in UE la carnea de pasare este de 450 euro/tona, iar in Romania a fost in 2003 de 100 euro/tona (4.500 lei/kg). In acest an producatorii romani nu au mai primit subventie
· Pretul de achizitie al furajelor este de 8.000-10.000/kg, fata de o medie europeana de 5.000-6.000 lei/kg
· Ponderea costului furajelor in pretul final al carnii este de 60%
· In negocierile de aderare, Romania a obtinut un contingent tarifar de 9.000 tone pentru carnea de pasare si de 1.200 tone pentru preparate.