Propunerea Frantei de a include tara noastra si Bulgaria in primul val de largire a Uniunii Europene, care, cel mai probabil, va a avea loc in anul 2004, este considerata de catre analisti ca nerealista. Comisia UE considera ca, in viitorul apropiat, doar zece tari din grupul celor 12 candidate la integrarea europeana vor fi capabile sa faca fata, in viitorul apropiat, concurentei din interiorul pietei comune.
Intarzierea reformelor economice si eliminarea din grupul tarilor care se vor integra primele in UE va determina si o reducere a investitiilor straine in economia romaneasca. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a avertizat asupra acestui pericol, in ultimul raport referitor la stadiul tranzitiei din tarile central si est-europene. BERD solicita tarilor membre UE sa nu izoleze statele care nu vor participa la procesul de extindere a organizatiei si sa continue procesul de liberalizare a comertului.
Cel mai important criteriu este cel economic
Stadiul negocierilor pentru indeplinirea normelor necesare adoptarii acquis-ului comunitar diferentiaza Romania si Bulgaria de celelalte opt candidate aflate in tranzitie, care au deschis toate capitolele de negocieri si au inchise deja intre 18 si 22, in timp ce tara noastra nu a finalizat negocierile decat pentru opt capitole, cu patru mai putin decat Bulgaria. Insa cel mai important criteriu de selectie ramane cel economic.
Daca anul trecut UE considera ca toate statele candidate, cu exceptia Romaniei si Bulgariei, au economii de piata functionale dar existau, totusi, mari diferente intre ele, in 2001, pentru trei tari calificativele au fost mai bune. Slovacia, Letonia si Lituania au ajuns in stadiul in care pot face fata competitiei si economiei bazate pe legile de piata din cadrul UE, ceea ce inseamna ca au recuperat handicapul care le departaja de celelalte tari mai avansate. Comisia subliniaza ca mai sunt multe de facut si in domenii precum independenta justitiei, transparenta administratiei publice, coruptia aparatului de stat si rata criminalitatii.
Chiar si in grupul tarilor care intra in competitia pentru integrare in primul val se constata mari diferente din punctul de vedere al performantelor economice. Cele opt tari cu economii in tranzitie sunt clasificate in trei grupe. In top se situeaza Ungaria si Estonia, tari care nu trebuie decat sa continue politicile actuale de integrare pentru a obtine competitivitatea deplina a economiilor lor inainte de momentul integrarii. Cel de al doilea grup, care include Republica Ceha, Slovenia si Polonia, trebuie sa-si intensifice sau sa demareze reformele economice in cateva domenii cheie. Letonia, Slovacia si Lituania fac parte din cel de al treilea grup de tari candidate care trebuie sa faca eforturi substantiale pentru reformarea unor sectoare importante.
Ungaria si Estonia se afla in top
Analiza efectuata de Centrul de Cercetari al Deutsche Bank asupra raportului Comisiei Europene evidentiaza atat punctele bune, cat si cele slabe ale tarilor candidate. Estonia este bine cotata, sectoare economice precum fondurile de pensii si cel energetic fiind restructurate. Ramaneri in urma se consemneaza in domeniile respectarii drepturilor de autor si legislatiei mediului. Letonia a primit un calificativ favorabil, bazat pe ritmul bun al cresterii economice si reducerea deficitelor bugetar si de cont curent.
Punctele slabe ale reformei economice din aceasta tara constau in incetinirea ritmului privatizarii cauzat de divergentele politice din parlament, referitoare la acest subiect. Comisia a criticat slabiciunile sistemului legislativ, in special in domeniul respectarii drepturilor de autor. Lituania a fost considerata capabila sa faca fata sistemului concurential al uniunii, in viitorul apropiat, mai ales datorita imbunatatirii situatiei macroeconomice, in special in reducerea deficitelor bugetar si de cont curent. Domeniile care necesita continuarea reformelor sunt agricultura si administratia centrala.
Contrar temerilor formulate anterior, cea mai mare tara candidata la aderare la UE, Polonia, a beneficiat de un raport favorabil din partea comisiei europene. Comisia a contrazis zvonurile privind scaderea economica drastica si incetinirea ritmului de implementare a reformelor cerute pentru indeplinirea criteriilor de aderare. Totusi au fost evidentiate destul de multe aspecte negative, printre care o ruptura intre coordonarea politicilor monetare si autoritatile fiscale, cu repercusiuni negative asupra cresterii economice si a pregatirii conditiilor de aderare. Progresele pentru pregatirea pietei interne contrasteaza puternic cu o lipsa a strategiilor coerente pentru restructurarea agriculturii si a industriei metalurgice.
Romania a amanat reforma economica
In cazul Slovaciei, sunt subliniate la capitolul realizari politica de privatizare si restructurarea sectorului financiar. Consolidarea fiscala si reducerea deficitului de cont curent sunt prioritare pentru insanatosirea economiei Slovaciei. Au fost facute progrese notabile pentru alinierea legislatiei cu cea a Uniunii Europene, insa implementarea este incetinita de dificultatile administrative. Alegerile parlamentare, care se vor desfasura anul viitor, pot afecta procesul de reforma si atingerea obiectivelor propuse.
In Slovenia situatia macroeconomica este satisfacatoare, in ciuda procesului neconventional ales pentru desfasurarea procesului de tranzitie. Comisia europeana cere accelerarea procesului de privatizare, in special in sectorul financiar. Fara indoiala ca Slovenia indeplineste deja, in cea mai mare parte, criteriile economice pentru aderare si va fi capabila sa se integreze rapid in structurile europene.
Republica Ceha este bine cotata datorita progreselor economice pe care le-a realizat in ultimii ani. Sunt criticate finantele publice, progresele fiind slabe in domeniul fondurilor de pensii si reformei sistemului de asigurare a sanatatii. Adoptarea acuqis-ului comunitar este avansata, insa progresele referitoare la capitolul impozite si achizitii publice sunt reduse.
Ungaria este caracterizata ca avand o economie dinamica si sanatoasa, cu o administratie capabila sa indeplineasca rapid criteriile de aderare. O seama de probleme ridica, pe termen mediu, sustinerea finantelor publice, precum si subventiile acordate agriculturii, dar care nu reprezinta obstacole in calea integrarii.
Bulgaria este laudata pentru progresele obtinute in indeplinirea criteriilor de aderare, devansand Romania din punctul de vedere al stadiului negocierilor. Sunt evidentiate stabilitatea macroeconomica obtinuta prin reformele structurale. Principalul punct slab il constituie rolul prea mare al statului in economie si slabiciunea sectorului privat. De asemenea, nivelul investitiilor este foarte scazut.
In cazul Romaniei este subliniata incetinirea ritmului reformelor, cu efect negativ asupra procesului de aderare. In anul 2001, decalajul care ne desparte de grupul tarilor care vor adera in primul val s-a adancit, dupa mai mult de zece ani de tranzitie economia neputand face fata sistemului concurential, nici macar pe termen mediu.
Sunt evidentiate progresele pentru obtinerea unei macrostabilizari, insa nici nu poate fi vorba macar de o economie de piata functionala. Analiza realizata independent de Deutsche Bank confirma evaluarile pentru tara noastra facute de Comisia Europeana, stadiul in care ne aflam fiind cel al stabilizarii macroeconomice, obiectiv atins de restul tarilor aflate in tranzitie.
Stadiul negocierilor de aderare
Capitole inchise
Ungaria 22
Slovenia 21
Slovacia 20
Estonia 19
Republica Ceha 19
Lituania 18
Polonia 18
Letonia 18
Bulgariat12
Romaniat8
noiembrie 2001r
