Invitat în cadrul unui podcast de pe DCNews, Bogdan Hossu a vorbit despre una dintre problemele pensiilor din România. Acesta spune că injustiția are un punct de plecare, acela fiind coeficientul de corecție.
Termenul a apărut în anul 2010 și reprezintă, de fapt, instrumentul prin care are loc transferul de taxe sociale de la angajator la angajat.
„Injustiția socială pleacă de la ceea ce se cheamă coeficient de corecţie, apărut în 2010, și care, prin transferul integral de taxe sociale de la angajator la angajat – datorită formulei din legea care guvernează şi la ora actuală sistemul public de pensii – a sărit la 41,5%. Adică a sărit din toate tabelele legate de acest lucru.
Evident că doi lucrători cu decizii, scoşi din ani diferiţi, au o diferenţă, pentru condiţii normale de muncă. Diferenţa actuală este undeva la 760 de lei pentru un punct de pensie şi, evident, ai mai multe puncte se multiplică, diferenţa creşte. Pentru condiții speciale, datorită diferitelor legislaţii care au apărut şi s-au aplicat secvenţial, dar nu în totalitate pentru toţi cei implicaţi – diferenţa creşte la 1800 de lei pentru un punct de pensie. Aceasta injustiţie, care face şi cheltuieli nejustificate din coşul comun al fondului de pensii, trebuie corectată”, spune acesta.
Eliminarea coeficientului de corecție, o problemă politică
Bogdan Hossu a mai precizat că această problemă este una de ordin politic. De asemenea, el a adus în discuție faptul că s-a insistat în 2020 asupra unei corecții în acest sens.
„Problema este politică. La anul, sunt patru alegeri şi nu prea văd partidele politice parlamentare care să îşi taie craca de sub picioare prin măsuri radicale legate de acest lucru. Regretabil este că, deşi am insistat din 2020 să se facă o corecţie – pentru că 127 a fost prorogată, adică nouă lege de pensionare care trebuia să apară în funcţie a tot fost amânată în aplicare – noi am cerut în momentul respectiv, pentru că asta era esenţa legii 127 – eliminarea coeficientului de corecţie – ca indexarea care s-a dat să se facă parţial şi după anul de emitere a deciziei de pensionare”, a mai spus acesta.
Masa monetară trece de 20 de miliarde de lei
Nu în ultimul rând, Bogdan Hossu a precizat că masa monetară necesară pentru corecție a crescut. Dacă în 2020 se putea vorbi suma de 12 miliarde de lei, acum aceasta a crescut la 22 miliarde de lei.
„Practic, în doi ani, când s-a dat în fiecare an câte 10% în corecţie, practic astăzi puteam ajunge cu eliminarea coeficientului în proporţie de 90%. Aplicând uniform tuturor cu indexarea respectivă, efectul a fost că diferenţa a crescut şi, în acelaşi timp, masa monetară necesară pentru corecţie, de la 12 miliarde de lei, cât era în 2020, a crescut la 22 de miliarde de lei. Dacă la anul se va aplica iar o indexare unifomă, va creşte şi mai mult. Probabil! Este greu de spus, pentru că nu avem text nici pe această lege care este deosebit de importantă. Afectează nu doar masa de lucrători direct – pentru că vor deveni cu toții pensionari, la un moment dat – dar și pensionarii de astăzi, într-o formă sau alta”, a spus Bogdan Hossu.
