Noul buget al asigurărilor sociale de stat este pe masa Parlamentului şi aşteaptă să fie aprobat. Conform proiectului, iată câteva din cifrele pe care guvernanţii ni le propun pentru anul 2007:

1. Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale este de 1.270 RON.
2. Valoarea punctului de pensie este de 396,2 RON.
3. Cotele de contribuţie de asigurări sociale sunt:
• Pentru condiţii normale de muncă: 29%;
• Pentru condiţii deosebite de muncă: 34%
• Pentru condiţii speciale de muncă: 39%.
4. Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 9,5%.
5. Contribuţia datorată de către angajator la bugetul asigurărilor de şomaj este de 2%.
6. Contribuţia individuală la bugetul asigurărilor de şomaj este de 1%.
7. Contribuţia datorată de către angajator la Fondul de garantare a creanţelor salariale este de 0,25%.
8. Contribuţia la fondul de risc va fi cuprinsă între 0,4% şi 3,6%, în funcţie de clasa de risc în care se încadrează angajatorul.

Reducerea este de 1% atât pentru contribuţiile de asigurări sociale, cât şi pentru cele de şomaj. Nu trebuie însă uitat că se introduce o nouă contribuţie de 0,25%. În plus, nu este însă clar dacă noua cotă de contribuţie de asigurări sociale (CAS) include sau nu cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii. Aşa după cum se ştie, aceasta din urmă a fost introdusă în anul 2006, ca fiind o contribuţie distinctă faţă de cea de asigurări sociale de sănătate şi corelată cu reducerea corespunzătoare a cotei de CAS. În condiţiile în care noile bugete sunt supuse către aprobare, legătura dintre cele două contribuţii este posibil să dispară, astfel încât diminuarea cotei de CAS să fie doar aparentă.

Valoarea punctului de pensie reprezintă numai 31,2% din salariul mediu brut, adică un procent foarte apropiat de limita inferioară a intervalului prevăzut de lege (între 30% şi 50%). Propunerile de majorare a valorii punctului de pensie la mai mult de 500 RON, precum şi cea de majorare a salariului mediu brut au fost ambele respinse, pe motivul că fundamentarea bugetului a avut la bază analizele Comisiei naţionale de prognoză. Analize pe care cine şi cum le-ar putea contesta?
Este de presupus că cifrele avansate de către Comisia naţională de prognoză iau în considerare realitatea economiei româneşti şi, că pe undeva, trebuie să existe o corelaţie între aceste cifre şi ceea ce prezintă Institutul Naţional de Statistică. Tocmai această corelaţie ne scapă pentru că, între salariul mediu brut fixat pentru un întreg an prin legea de aprobare a bugetului şi salariul mediu brut raportat pentru fiecare lună de către INS nu pare să existe vreo legătură. Astfel, pentru anul 2006, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului a fost de 1.077 RON. Or, pentru toată perioada ianuarie-septembrie 2006 salariul mediu brut raportat de către INS a fost mai mare, cu excepţia lunii februarie. Astfel, salariul mediu brut al lunii septembrie este de 1.248 RON, cu 6,6% mai mare decât salariul mediu brut fixat prin Legea bugetului de asigurări sociale. De asemenea, valoarea de 1.270 stabilită pentru salariul mediu al anului 2007 e foarte probabil să fie, încă dinainte de intrarea în 2007, inferioară salariului mediu brut comunicat de INS.
Cât de important este salariul mediu brut folosit la fundamentarea bugetului de asigurări sociale? Spre exemplu, majorarea acestuia la 1.300, aşa cum s-a propus, ar fi dus valoarea punctului de pensie la cel puţin 405,6 RON (prin aplicarea procentului de 31,2%).

De asemenea, este interesant de văzut ce se întâmplă cu acei contribuabili care au salariile brute mai mari decât plafonul prevăzut de lege (de 5 salarii medii brute). Contribuţia individuală este plafonată şi, de la caz la caz, şi cea a angajatorului. În schimb, la calcularea punctajului mediu, angajatul pierde, deoarece acesta nu este decât în cazuri excepţionale 5 (maximul ce se poate obţine ca urmare a plafonării bazei impozabile). Cazurile excepţionale au în vedere lunile în care salariul mediu brut raportat de INS este inferior celui aprobat prin Legea bugetului de asigurări sociale.
Ce să mai spunem despre salariaţii care, în mod constant, obţin venituri sub salariul mediu comunicat de INS. Faptul că nu se face nicio diferenţiere între ramurile economiei naţionale nu este de natură să aducă echitatea despre care vorbeşte Legea nr.  19/ 2000. Simplul fapt că s-a ajuns la găsirea a unui algoritm de calcul relativ unitar în ceea ce priveşte pensiile nu înseamnă neapărat că este şi justificat economic şi social. Ar trebui cumva să presupunem că din economia românească vor dispărea acele sectoare de activitate în care se plăteşte puţin, deoarece forţa de muncă va migra către alte sectoare sau ţări în care perspectiva unor salarii mari este mai bună?