Adrian Negrescu susține că România are cea mai ridicată inflație din UE
Potrivit lui Adrian Negrescu, în România, în 2023, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare a fost de 78% din media UE. În partea superioară a clasamentului se regăsesc Luxemburg, Irlanda, Danemarca, Olanda, Austria, Belgia și Suedia.
Conform datelor publicate de Eurostat, există diferențe semnificative în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor între statele membre ale UE.
1. Luxemburg și Irlanda s-au situat în fruntea clasamentului, având cele mai ridicate niveluri (cu 140%, respectiv 112% peste media UE),
2. Mult înaintea Țărilor de Jos (+30% peste media UE),
3. Danemarca (+28%)
4. Austria (+23%).
Bulgaria a înregistrat cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor, fiind cu 36% sub media UE. Urmează statele:
1. Grecia (-33%),
2. Letonia (-29%),
3. Ungaria (-28%), și
4. Slovacia (-27%).
„PIB-ul pe cap de locuitor în Romania este puternic afectat de inflație, care este cea mai ridicată din UE, pentru a doua lună la rând”, potrivit analistului economic Adrian Negrescu.
România depășește Ungaria în privința PIB-ul pe cap de locuitor
Adrian Negrescu a oferit mai multe informații despre motivul din spatele creșterii puterii de cumpărare din România. Potrivit lui, situația este diferită dacă ne îndepărtăm de marile orașe ale țării, precum București și Cluj-Napoca.
„Cred că este doar un efect al statisticii și nu neapărat un efect al situației economice. Din păcate, economia românească s-a polarizat foarte mult. Avem o economie care funcționează foarte bine în zonele aglomerate, București, Cluj, Timișoara, Iași, dar în restul țării PIB-ul pe cap de locuitor este în continuare la minimul din Uniunea Europeană, din punctul meu de vedere.
Am depășit Grecia, Croația, suntem peste Ungaria din perspectivă statistică. Dar raportat la puterea de cumpărare de zi cu zi a românilor, toate aceste statistici pălesc în fața realității. Să nu uităm un lucru esențial. Acest PIB pe cap de locuitor este puternic afectat de inflație, inflație care este cea mai ridicată din Uniunea Europeană în România pentru a doua lună la rând”, este de părere Adrian Negrescu.
De ce venit are nevoie o familie cu doi copii în România
Economistul a analizat dacă aceste date se reflectă în mod direct în buzunarele românilor. Mai precis, în puterea lor de cumpărare. Potrivit lui, o familie cu doi copii are nevoie, pentru o viață decentă, de un venit de 2.000 de dolari.
„Aș spune că excel-ul suportă multe din punct de vedere macroeconomic. Poate că în statistici stăm destul de bine, dar când vorbim despre puterea reală de cumpărare a populației ne uităm la datele statistice, inclusiv de la Institutul Național de Statistică, care ne arată, de exemplu, că o familie cu doi copii, în momentul de față, pentru a avea o viață decentă în România are nevoie de 2.000 de dolari.
Asta pentru a trăi cu adevărat decent. Da, putem vorbi despre o creștere a bunăstării în marile orașe, mai ales în zona multinaționalelor, a angajaților statului, dar asta nu înseamnă că este o realitate la nivelul întregii țări”, susține analistul, potrivit RFI.
Comerțul cu amănuntul devine principalul motor al economiei
Adrian Negrescu susține că dincolo de datele statistice pozitive, România este, de fapt, „pe minus”. Potrivit lui, comerțul cu amănuntul generează aproximativ 40% din veniturile României, însă ritmul va încetini. Iată care e motivul:
„Este un efect al inflației, al creșterilor de prețuri care au umflat Produsul Intern Brut al României și care au determinat această evoluție pozitivă. Dincolo de aceste statistici pe care politicienii probabil că le vor scoate în față în toată campania electorală din 2024, realitatea arată că dacă tai inflația din aceste date, veți vedea că, din păcate, suntem pe minus.
Recent am lansat un studiu în care spuneam faptul că comerțul cu amănuntul, principalul motor al economiei, care generează undeva la 40% din veniturile din economie, încetinește semnificativ față de lunile anterioare. De ce? Pentru că, din păcate, românii, secătuiți de inflație, nu prea mai au bani să facă investiții, să facă cumpărăturile de zi cu zi”, potrivit lui Adrian Negrescu.
De ce se plasează România înaintea unor mari state din UE
Potrivit analistului, realitatea statistică nu corespunde cu cea „din teren”. El susține că România are, de fapt, o inflație cel puțin dublă față de state precum Ungaria, Croația sau Slovacia.
„În primul rând să nu ne îmbătăm cu apă rece. Aceste statistici nu reflectă neapărat realitatea din economie. Pe de altă parte, raportat la alte țări, să nu uităm că noi avem o inflație cel puțin dublă față de țările la care ne raportăm. Din această perspectivă Produsul Intern Brut era normal să crească cu o rată mai ridicată decât în țările respective.
Stăm mai bine în momentul de față decât bulgarii, inclusiv în materie de putere de cumpărare, dar suntem în continuare sub nivelul țărilor din regiune. Putem face un exercițiu de matematică. Dacă luăm coșul mediu de consum din România raportat la ce se întâmplă în Cehia, în Polonia, chiar și în Ungaria, vom vedea că noi plătim mai mulți bani pentru aceleași produse decât plătesc vecinii noștri. Acest lucru se traduce într-o scădere a puterii de cumpărare”, spune Adrian Negrescu.
Polonia a luat măsuri pentru susținerea micilor întreprinzători
Analistul adaugă că ai mult de 90% dintre companiile din România sunt microîntreprinderi, care au suferit consecințele negative ale creșterii taxelor în ultimii doi ani. Aceste majorări ale taxelor au contribuit la inflație, la slăbirea lanțurilor economice și la apariția unui blocaj financiar.
„Trebuie privit din perspectiva dinamicii economiilor respective, din prisma modului în care sunt construite economiile. La noi, din păcate, marea majoritate a companiilor sunt microîntreprinderi. Peste 90% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi, care au fost puternic lovite de taxele crescute în ultimii doi ani. Toate aceste creșteri de taxe au generat inflație, o slăbire a lanțurilor economice, au generat blocaj financiar, iar dacă ne uităm la datele din Registrul comerțului vedem că din ce în ce mai multe companii se închid.
Acest lucru nu se întâmplă în alte țări din regiune. Dimpotrivă, în Polonia s-au luat măsuri pentru a susține micii întreprinzători, micile companii care sunt până la urma urmei, talpa țării, cei care generează cele mai multe locuri de muncă. La fel s-a întâmplat și în Cehia, Polonia, Ungaria.
Poate acum părem ca Făt Frumos, care crește într-o zi cât alții în mai multe, dar s-ar putea ca pe termen mediu și lung tot acest banț frumos al creșterilor de putere de cumpărare artificială să se transforme într-un coșmar. La un moment dat vine și decontul”, spune Negrescu.
Adrian Negrescu susține reducerea semnificativă a taxelor pe muncă
Analistul a explicat ce soluții vede pentru ca evoluția economică pozitivă să fie simțită în mod direct și de români. El mizează mai ales pe reducerea taxelor pe muncă.
„În momentul de față peste 60% din venitul nostru brut se duce spre taxe la stat, incluzând aici și taxele pe muncă de peste 42%, TVA-ul la produsele și serviciile pe care le cumpărăm și nu mai vorbesc despre accize și taxele locale, taxele pe casă, pe mașini și toate celelalte taxe impuse de autorități. În condițiile în care muncim mai mult pentru stat decât pentru noi, e normal ca lucrurile să nu evolueze pe un trend sănătos din punct de vedere economic.
Cred că soluția este să reducem semnificativ taxele pe muncă. Avem cele mai mari taxe pe salariul minim din Europa. Reducând taxele pe muncă și stimulând companiile să creeze locuri de muncă mai bine plătite, doar așa vom reuși să creștem sănătos din punct de vedere economic, nu artificial din perspectiva inflație, mai cu seamă că avem deja o mare problemă, care e deja ca o bombă cu ceas, anume problema pensiilor. În următorii 10 ani vor ieși la pensie 1,3 – 1,4 milioane de români.
Cine le va plăti pensiile dacă noi nu stimulăm crearea de locuri de muncă. Atenție, locuri de muncă bine plătite”, a fost concluzia lui Adrian Negrescu.
