Ian Bremmer este președintele și fondatorul Eurasia Group, cea mai importantă companie mondială de cercetare și consultanță. De asemenea, este invitat frecvent la CNN, Fox News, MSNBC, BBC, Bloomberg și la alte posturi de televiziune din întreaga lume.

Iată care sunt cele cinci perspective-cheie ale crizei din cartea sa, preluate de NextBigIdeaClub.

1. Suntem o planetă de oameni anxioși, care se confruntă cu tot soiul de crize, la care nimeni  nu știe cum să răspundă

Motivul pentru care suntem în această criză nu este pentru că liderii noștri sunt răi, ci pentru că geopolitica, ca și economia, trece prin cicluri. Se știe că există recesiuni economice, cicluri de expansiune și explozie (în Statele Unite, am avut una la fiecare șapte ani, în medie, de la al Doilea Război Mondial).

Geopolitica are și ea cicluri și, în acest moment, ne aflăm într-o recesiune geopolitică, perioadă în care instituțiile noastre nu mai se mai aliniază cu echilibrul puterilor lumii.

Au fost atunci când le-am creat, dar apoi lumea s-a schimbat, iar instituțiile au rămas anchilozate. Ei bine, acum trebuie să refacem aceste instituții. Crizele actuale pot fi considerate semințele unei noi ordini globale, evetntual una mai bună.

S-ar putea crede că toate crizele sunt problematice, dar, de fapt, criza de care avem nevoie – una care are puterea de a face diferența, este o „criză  Goldilocks”. Nici foarte mică, încât să o ignorăm și să nu o folosim pentru a ne schimba instituțiile pe viitor. Dar nici prea mare, ca în Primul Război Mondial, când totul se prăbușea.

2. Pandemia nu este o criză Goldilocks

După ce am trecut prin doi ani de pandemie globală, au existat indicii în primele luni că a existat o criză Goldilocks. L-am idolatrizat pe doctorul Fauci, sorbind fiecare cuvânt al lui despre ce trebuie să facem. Statele Unite și alte țări au oferit sprijin economic populațiilor.

Nu doar elitelor, ci și oamenilor obișnuiți, pentru a se asigura că vor trece cu bine peste pandemie. Și asta a dus la o recuperare în formă de V, mult mai bună decât se aștepta cineva.

Între timp, China, care vedea cum milioane de oameni mor în SUA și Europa, s-a simțit avantajată când și-a redeschis economia. China nu a renunțat însă la politica ”zero COVID”. Astăzi chinezii au un răspuns ”zero COVID” inadecvat la varianta Omicron, care duce la blocări continue și provocări mult mai mari pentru creșterea economică. Așadar, pandemia nu a fost o criză Goldilocks.

3. Invazia rusă a Ucrainei este o criză Goldilocks

Pe 24 februarie, rușii au invadat Ucraina. Treizeci de ani de pace s-au dus pe Apa Sâmbetei. Rușii au arătat că Europa poate fi, din nou, în război. Aceasta este o criză Goldilocks din câteva motive. În primul rând, este o invazie a Ucrainei, dar nu este al Treilea Război Mondial. Este ceva la care americanii și europenii pot să răspundă, dar necesită sacrificii.

În al doilea rând, Statele Unite, aliații lor și cele mai importante țări industrializate sunt în aceeași tabără. Cu greu vei găsi printre aceste state pe cineva care să creadă că poziția lui Putin este justificată. Cu câteva excepții, precum Tucker Carlson sau Noam Chomsky, nimeni nu crede asta. În plus, pe măsură ce criza continuă, convingerile de până mai ieri se confirmă.

NATO, considerată până mai ieri în moarte cerebrală de către președintele francez Macron și depășită de fostul președinte american Donald Trump, a devenit brusc mai puternică. Și Uniunea Europeană devine din ce în ce mai puternică din cauza invaziei ruse.

4. Schimbările climatice sunt o criză Goldilocks

Clima nu a fost întotdeauna o criză Goldilocks. În urmă cu treizeci de ani, activiștii care se concentrau pe îmbrățișarea copacilor și salvarea balenelor erau complet ignorați. De-a lungul timpului, a devenit foarte clar pentru oamenii din întreaga lume – tineri, ONG-uri, guvernatori, primari, bancheri, directori de corporații- că schimbările climatice devin o problemă mai mare.

Într-o lume a polarizării și a știrilor false, faptul că nu mai există știri false despre climă este minunat. Țările și corporațiile din întreaga lume cheltuiesc din ce în ce mai mult pe noile tehnologii, încât acum energia solară a devenit mai ieftină decât cărbunele.

5. Tehnologia perturbatoare este (să sperăm) o criză Goldilocks

Spre deosebire de pandemie, de invazia rusă a Ucrainei și schimbările climatice, nu este chiar o criză care ne amenință, dar e pe drum. Când eram mai tânăr, cea mai mare îngrijorare privind tehnologia perturbatoare erau armele nucleare și proliferarea lor.

Până acum, am avut o criză Goldilocks cu proliferarea nucleară, dar avem tehnologii noi, perturbatoare ale secolului 21, cum ar fi armele autonome letale, capabilitățile cibernetice ofensive, armele biologice, calculul cuantic și algoritmii și inteligența artificială. Până acum, nu a existat literalmente niciun efort internațional pentru a încerca să se reducă proliferarea acestor tehnologii care, în scurt timp, vor face lumea mai vulnerabilă.