Ultimele date privind avansul economiei cu 0,6% în primul trimestru al anului 2011 sunt îmbucurătoare. Însă, pentru populație, efectul de bunăstare se va face simțit abia peste câteva trimestre.
Datele statistice privind puterea de cumpărare a populației arată că aceasta se află în continuare pe o pantă descendentă la sfârșitul lui martie 2011. Trei elemente se pot utiliza pentru evaluarea acesteia. Primul, salariul mediu net continuă să rămână la un nivel scăzut, în termeni nominali acesta se află puțin peste valoarea de acum un an. Creșterea anuală a acestuia prezintă fluctuații în jurul valorii de zero, de la lună la lună, făcând dificilă stabilirea unor concluzii cu privire la consolidarea unei tendințe.
În termeni reali însă, salariul mediu net a scăzut puternic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, de exemplu. Diferența între salariul mediu net și inflație a continuat să crească la sfârșitul primului trimestru. Inflația ridicată a erodat puterea de cumpărare, astfel că acum un salariu mediu cumpără cu aproximativ 8% mai puțin decât în martie 2010.
Al doilea element, avansul creditului neguvernamental a continuat să se situeze în teritoriu negativ. Împrumuturile acordate sectorului privat s-au contractat cu 5,3% în termeni reali la sfârșitul lui martie, consolidând o tendință care se manifestă de mai bine de un an și jumătate. Cererea scăzută pentru noi împrumuturi se datorează atât incertitudinii privind câștigurile viitoare ale populației, un grad de îndatorare crescut al acesteia, cât și costului ridicat perceput de bănci.
Al treilea element, remiterile celor care lucrează în străinătate, a jucat un rol important în procesul transferului de bunăstare, în special intra-familial, în ultimii ani. Transferurile nete au crescut cu o rată anuală de 40% în primul trimestru al lui 2011, atingând valoarea de 0,7 miliarde euro, după ce scăzuseră cu peste 65% cu un an înainte. Chiar și așa, nivelul acestora este scăzut, fiind comparabil practic cu valorile atinse în anul 2006. Așadar, per ansamblu, puterea de cumpărare a populației rămâne scăzută, iar perspectiva de creștere accelerată a acesteia pe un orizont de timp scurt este relativ redusă. Aceasta se poate realiza prin două căi, fie prin creșterea nominală a salariilor, care va avea efecte indirecte și asupra creșterii creditului neguvernamental pentru populație, fie prin reducerea inflației.
Din perspectiva alegerilor din 2012, recâștigarea puterii de cumpărare a populației reprezintă un factor important în elaborarea platformelor economice ale partidelor politice. Pentru economie, există riscul ca așteptata creștere a puterii de cumpărare să se materializeze prin creșterea mai rapidă a salariilor, pe măsură ce economia își va reveni și companiile își vor permite acest lucru. În această ipoteză, inflația ar putea rămâne persistentă mai cu seamă din perspectiva creșterii costurilor la unele prețuri administrate.
LAURIAN LUNGU, managing partner, Macroanalitica