Forţa francului elveţian ameninţă un sfert din întreprinderi, este concluzia unui sondaj, nepublicat, efectuat de federaţia întreprinderilor elveţiene Economiesuisse, informează ziarul elveţian Le Temps în ediţia de luni.
Un procent de 22% din întreprinderile elveţiene al căror obiect de activitate este exportul şi 6% din cele care operează pe piaţa internă consideră că existenţa lor este ameninţată dacă francul va rămâne la mai puţin de 1,20 în raport cu euro. Potrivit acestui sondaj intern nepublicat, dezvăluit de ziarul NZZ am Sonntag, 25.000 de locuri de muncă ar fi ameninţate.
Întrebările au fost adresate întreprinderilor în perioada 11-17 august, în momentul în care francul a atins cel mai scăzut nivel istoric faţă de euro, 1,03 franci/euro. În prezent, dat fiind că toate partidele politice cer intervenţia Băncii Naţionale elveţiene /BNS/, cursul s-a stabilizat la peste 1,10. Fără a declara în mod public, BNS lasă impresia că apără cu energie un curs minim. Vinerea trecută, cursul a coborât pentru foarte scurt timp la 1,0999 înainte de a încheia şedinţa cu 1,119. Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că BNS s-a angajat în cumpărarea de obligaţiuni germane şi franceze, deoarece operaţiunile de swap nu mai sunt suficiente.
La 17 august, banca centrală a anunţat că activele din conturi urcau de la 120 la 200 de miliarde de franci şi că se vor încheia swap-uri valutare. Partidele politice şi economiştii au opinii diferite în ceea ce priveşte necesitatea de a publica un obiectiv de schimb. Daniel Lampart, economist la Uniunea sindicală elveţiană, îi cere BNS să facă acest lucru ca să pună capăt speculaţiilor. La dreapta eşichierului politic şi în mediile bancare, această metodă este considerată inutilă şi periculoasă. Într-adevăr, dacă BNS nu ar putea să menţină acest nivel minim al cursului, credibilitatea sa ar fi grav afectată şi ar lipsi-o de mijloace eficiente de acţiune.
Gerold Bührer, preşedinte al Economiesuisse, consideră că ‘într-o primă fază’, cursul minim ar trebui să se situeze între 1,10 şi 1,15. El nu preconizează publicarea acestui ecart de curs ‘care ar duce la creşterea pericolului de atacuri speculative’. La 26 august, la Zurich, cu ocazia ‘zilei economiei’, el a afirmat că situaţia este gravă şi că este vorba de ‘cea mai mare provocare economică de după cel de-al Doilea Război mondial’.
Economiesuisse refuză totuşi orice intervenţie directă a Confederaţiei pe termen scurt sub forma unui ajutor pentru întreprinderile exportatoare. Acesta este motivul pentru care nu a publicat sondajul a cărui concluzie, alarmistă, merge în direcţia solicitărilor stângii şi a sindicatelor care vor acordarea unui ajutor direct pentru întreprinderile exportatoare.
Sondajul arată, de exemplu, că la o rată de schimb mai mică de 1,20, peste două treimi din întreprinderi reacţionează prin programe de reducere a costurilor şi 18% iau în considerare delocalizarea în străinătate; 10% intenţionează scăderea salariilor şi 15% spun că vor majora timpul de muncă.
SURSA: Agerpres