„Rusia va răspunde cu aceeași monedă dacă NATO va amplasa infrastructuri militare în Finlanda și Suedia”, a amenințat liderul de la Kremlin.

Președintele rus a sugerat însă că Rusia nu are aceleași „probleme” cu cele două țări, așa cum a avut cu Ucraina, și a spus că se pot alătura „oriunde doresc”.

„Nu avem probleme cu Suedia și Finlanda, așa cum avem cu Ucraina”, a afimat Putin la o conferință de presă la Așgabat, capitala turkmenă. ”Dacă Finlanda și Suedia vor asta, lăsați-le să se alăture. Este treaba lor, se pot alătura oriunde doresc”, a declarat Putin, potrivit The Independent.

Relațiile cu Suedia și Finlanda se vor înrăutăți, inevitabil

„Dar trebuie să înțeleagă că nu a existat nicio amenințare înainte, în timp ce acum, dacă NATO va amplasa acolo contingente militare și infrastructură, va trebui să răspundem pe măsură și să creăm aceleași amenințări la adresa teritoriilor din care provind amenințările la adresa noastră”, a avertizat președintele rus.

Relațiile Moscovei cu Helsinki și Stockholm se vor înrăutăți inevitabil din cauza apartenenței lor la NATO, a adăugat el.

„Totul a fost bine între noi, dar acum ar putea exista unele tensiuni! Cu siguranță vor fi”, a subliniat Putin.

Înainte de invazia din Ucraina, Putin și-a exprimat constant convingerea că NATO s-a apropiat prea mult de Rusia și ar trebui să revină înapoi la granițele sale din anii 1990. Dorința Ucrainei de a adera la NATO și statutul său de partener NATO au fost una dintre numeroasele nemulțumiri pe care Putin le-a numit în justificarea invaziei.

Fostul premierul suedez Carl Bildt a declarat că nu crede că se vor construi noi baze militare mari în niciuna dintre aceste două țări, dacă ar adera la NATO. El a spus că aderarea la alianță va însemna, probabil, o mai mare pregătire și planificare militară comună între Finlanda, Suedia și cei 30 de membri actuali ai NATO.

Forțele suedeze și finlandeze ar putea participa și la alte operațiuni NATO de pe tot globul, cum ar fi cele din statele baltice, unde mai multe baze au trupe multinaționale.

Ce spune Putin despre atacul de la Kremenciuk

Pe de a altă parte, Putin a negat că forțele ruse au fost responsabile pentru raidul cu rachete asupra unui centru comercial aglomerat din orașul Kremenciuk, la începutul săptămânii, în care cel puțin 18 persoane au fost ucise.

Potrivit forțelor aeriene ucrainene, centrul comercial a fost lovit de rachete anti-navă Kh-22 lansate de bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu-22 din regiunea rusă Kursk.

„Armata rusă nu lovește ținte civile. Nu e nevoie. Avem toate capacitățile necesare să aflăm exact unde se află ce ne interesează. Cu arme moderne, de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune, vom lovi acele ținte”, a afirmat el.

La finalul summitului de la Madrid, liderii țărilor NATO au anunțat o semnificativă creștere a cheltuielilor pentru mărirea capacității militare de apărare comună. De asemenea, liderii NATO au convenit să sprijine Ucraina pe termen lung.

Pe de altă parte, „sancțiunile împotriva Rusiei pot fi văzute ca un act de agresiune și o justificare pentru război”, a declarat Dimitri Medvedev, adjunctul consiliului de securitate al Rusiei.