Aceste diferențe de opinii sunt exact ceea ce-și dorește președintele rus Vladimir Putin, susțin statele din estul Europei, care cred că Ucraina ar trebui să primească un semnal clar de a se alătura Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, la summitul de la Vilnius, de luna viitoare, scrie Bloomberg.

Alții susțin că acest lucru este imposibil, câtă vreme războiul continuă, pentru că riscă să atragă NATO într-o luptă directă cu Rusia, ceva ce ambele tabere au evitat până acum.

Ucraina ar avea dreptul să invoce articolul 5 al alianței

În calitate de membru NATO, Ucraina ar avea dreptul să invoce articolul 5 privind apărarea reciprocă, spun ei, declanșând un război european mai larg. La summit-ul NATO de la București, din 2008, când NATO s-a oferit pentru prima dată să primească Ucraina și Georgia în rândurile sale, angajamentul vag a reflectat temerile de a-l provoca pe Putin. Cu toate acestea, Rusia a invadat Georgia câteva luni mai târziu. Acum, Putin a declanșat cel mai mare conflict din Europa, de la al Doilea Război Mondial, și a extins granița NATO cu Rusia, determinând Finlanda și Suedia să ceară intrarea în alianță. Ucraina ar putea obține asigurări bilaterale de securitate de la unele state NATO, luna viitoare, în capitala Lituaniei, contribuind la întărirea armatei sale pe câmpul de luptă.

La limita iraționalității

Fostul secretar de Stat american, Henry Kissinger, în interviul din 7 iunie pentru Bloomberg, a descris acțiunile lui Putin ca fiind „la limita iraționalității”. Este „improbabil” ca liderul de la Kremlin să mai rămână la putere, dacă războiul forțează Rusia să accepte un acord de pace și să abandoneze agresiunea militară împotriva Europei, declara el.

Războiul lui Putin a resuscitat NATO, după ani de zile în care unele voci s-au întrebat dacă alianța militară, care și-a atins potențialul în timpul Războiului Rece, mai are acum vreun scop. La începutul mandatului, Putin și-a exprimat interesul pentru aderarea la NATO. În încercarea de a o ține departe, Vladimir Putin nu a făcut decât să aducă NATO mai aproape de casă. Ironia sorții ar fi dacă puterea liderului de la Kremlin se va încheia brusc pentru că Rusia va fi învățat, în sfârșit, să trăiască în liniște, cu alianța militară.

Pentru siguranța Europei

Henry Kissinger, fostul secretar de stat al SUA și consilier pentru securitate națională, a declarat, într-un interviu publicat recent, că NATO ar trebui să primească Ucraina în rândurile sale, în ciuda avertismentelor președintelui Vladimir Putin. ”Pentru siguranța Europei, e mai bine să avem Ucraina în NATO, unde nu se pot lua decizii naționale cu privire la revendicările teritoriale”, a declarat Kissinger pentru The Economist. Vladimir Putin a afirmat că unul dintre obiectivele declanșării războiului din Ucraina a fost împiedicarea extinderii NATO la granițele Rusiei, potrivit Newsweek.

Președintele Putin s-a opus în mod special aderării Ucrainei la alianța nord- atlantică. În primele săptămâni ale invaziei, Kievul și Rusia ar fi discutat despre angajamentul președintelui ucrainean de a nu se alătura NATO, în schimbul unui încetări a focului, dar această condiție a fost abandonată când discuțiile de pace s-au oprit, notează publicația americană.

Un lucru extrem de periculos

Cu puțin timp înainte de începerea războiului, președintele Putin spunea că aderarea Ucrainei la NATO ar putea spori șansele unui conflict Rusia-NATO, care ar putea deveni nuclear. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susținut admiterea Kievului în alianță, deși aderarea țării în timp ce se află în război pare puțin probabilă. Luna trecută, șeful NATO a mers și mai departe, afirmând că „locul de drept” al Ucrainei este în alianța militară occidentală.

„Din punctul meu de vedere, ceea ce spun acum europenii este extrem de periculos”, a declarat Kissinger pentru ”The Economist”. „Pentru că europenii spun: „Nu vrem Ucraina în NATO, pentru că este prea riscant. Prin urmare, îi vom înarma și le vom oferi cele mai avansate arme. Și cum poate funcționa asta?”, a comentat fostul secretar de Stat al SUA. El a continuat: „Nu ar trebui să încheiem războiul într-un mod greșit. Presupunând că rezultatul este cel probabil, asta ar fi undeva pe linia status-quo care a existat înainte de 24 februarie 2022. Rezultatul ar trebui să fie unul în care Ucraina să fie protejată de Europa și să nu devină un stat solitar”.