„NATO este unită acum mai mult decât în ​​orice moment de după colapsul URSS, cu un simț reînnoit al scopului și misiunii”, a comentat Ian Bemmer, președintele companiei de consultanță pentru risc politic Eurasia Group, arată CNBC.

„La fel și Uniunea Europeană: Germania sprijină încetarea dependenței sale economice de Rusia și aproape își dublează cheltuielile pentru apărare; Franța face același lucru. Chiar și Ungaria, care înclina balanța spre Moscova a condamnat invazia și permite intrarea pe teritoriul său a sute de mii de refugiați ucraineni”, a spus Bremmer.

Occidentul s-a obișnuit ca Rusia să se comporte ca un „actor malign” pe scena globală, amestecându-se în procesele democratice, cum ar fi amestecul său în alegerile din SUA din 2016, sprijinul dat grupurilor politice de extremă dreapta din Europa sau atacurile cibernetice sponsorizate de stat. De asemenea, Rusia este considerată responsabilă pentru un atac chimic cu agent chimic pe pământul Marii Britanii, în 2018, și a fost ulterior sancționată. Putin a fost apoi acuzat că a ordonat un astfel de atac, în 2020, asupra principalului său opozant politic, dar cel mai mare critic al său, Alexei Navalîi. Rusia a negat implicarea în ambele atacuri, în ciuda dovezilor copleșitoare care arătau contrariul.

Invazia Rusiei în Ucraina nu ar trebui să fie o surpriză

Având în vedere acest tip de comportament malefic și amestecurile geopolitice, invazia Rusiei în Ucraina nu ar trebui să fie o surpriză, mai ales având în vedere anexarea Crimeei în 2014 și încercările sale deschise de a influența politic alte foste state sovietice, precum Belarus și Georgia.

În ciuda impunerii unor sancțiuni Rusiei în urma anexării peninsulei Crimeea, Occidentul a fost acuzat că nu e suficient de dur cu Moscova. S-a spus că Putin a aflat, după experiența Crimeea, că ar putea invada și anexa o parte a unui stat suveran și că poate scăpa ușor din asta.

Dar acum, odată cu invazia Rusiei în nordul, sudul și estul Ucrainei, Occidentul pare mai unit ca niciodată. Unele disensiuni din interiorul și între NATO, UE, Regatul Unit și alte națiuni dezvoltate par să se fi risipit peste noapte, pe măsură ce statele se unesc pentru a ajuta Ucraina să învingă Rusia.

Anton Barbashin, analist politic și director al revistei Riddle Rusia, a declarat pentru CNBC că invazia lui Putin a avut o serie de consecințe nedorite: „Oricare ar fi fost scopul final al lui Putin în Ucraina, est clar că ceea ce a reușit să realizeze în acest timp a fost să unească Occidentul, să distrugă economiei Rusiei, să pericliteze supraviețuirea statului rus așa cum îl cunoaștem, să garanteze o viitoare includere a Ucrainei în instituțiile occidentale și să pună la index aspiraţiile Rusiei de mare putere”.

Lumea liberă se unește din nou, ca înainte

Circuitele diplomatice globale au fost blocate în ultimele luni, deoarece oficialii se temeau că Rusia se pregătește de un fel de atac asupra Ucrainei, deși invazia pe scară largă i-a surprins pe mulți analiști,care se așteptau la o incursiune la scară mai mică, în estul Ucrainei.

După invazie, a existat o nouă serie de întâlniri, vizite și apeluri importante și urgente între liderii țărilor NATO, în diverse chestiuni: de la cheltuielile pentru apărare și până la problema refugiaților, de la Brexit și până la securitate energetică.

Peste tot în lume au avut loc proteste publice împotriva lui Putin și a războiului său din Ucraina, în timp ce multe mărci emblematice s-au retras din Rusia, transformând țara într-un paria pe scena globală.

Invazia brutală a Ucrainei modifică politica Europei și chiar dincolo de Europa”, spune economistul șef al Berenberg Bank, Holger Schmieding, în cel mai recent raport al său de evaluare a impactului macroeconomic al conflictului. „Lumea liberă pare din nou să se unească”, a adăugat el.

Chiar înainte de război, a remarcat Schmieding, Rusia începea să semene cu ”o petroeconomie în stil sovietic, cu un sector militar supradimensionat și cu ambiții imperiale inaccesibile”.

Acum, costurile războiului, creșterea represiunii interne și sancțiunile occidentale „vor grăbi, probabil, prăbușirea economică a Rusiei mult mai mult și mult mai repede decât a fost după ocupația costisitoare a Afganistanului, care a dus la erodarea puterii sovietice în anii 1980”, adaugă Schmieding.

Putin a întărit NATO, pe care dorea să o vadă tot mai sfărâmițată

În timp ce Putin pare din ce în ce mai izolat, democrațiile occidentale par că pășesc pe cioburi de sticlă în susținerea Ucrainei, pentru a nu fi acuzate că intervin militar, o mișcare care ar putea declanșa cu ușurință un conflict global mai extins și mai distructiv cu Rusia.
Invazia Rusiei a reprezentat, cu siguranță o dilemă morală, militară și geopolitică pentru UE și NATO.

Ucraina nu este membră a niciunui bloc, dar poziția sa geopolitică, la marginea Europei, acționând ca stat tampon între statele membre NATO și Rusia, o plasează într-o postură strategică importantă. Guvernul și populația pro-occidentală și pro-democrație a Ucrainei, precum și aspirațiile lor de a adera la UE și NATO, au generat un val de simpatie uriaș pentru Ucraina și poporul său. Sute de mii de civili au fugit de război, dar mulți au rămas să lupte.

În mod ironic, invazia lui Putin, bazată în mare parte pe faptul că Ucrainei nu i se va permite niciodată să adere la NATO, a impulsionat cerile de aderare la Alianță ale unor state ca Finlanda și Suedia.

Desfășurările NATO în Europa de Est și în statele baltice au fost deja consolidate cu mai multe trupe și armament, întărind, din nou, o alianță pe care Putin dorea să o vadă sfărâmițată.