Președintele rus, Vladimir Putin împreună cu guvernul, precum și Consiliul de Securitate al Rusiei analizează răspunsurile Occidentale, dar primele impresii nu sunt optimiste. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a punctat că în ceea ce privește principala problemă, extinderea NATO, nu există o reacție pozitivă.
Statele Unite resping cererea Rusiei de a opri extinderea NATO, care se pregătește „de mai rău”.
„Toate documentele sunt acum în posesia președintelui (Vladimir Putin). Va fi nevoie de timp să le analizăm. Nu ne grăbim să tragem concluzii … Dar nu există prea multe motive de optimism”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a adăugat că există încă posibilități de dialog, pentru că asta este în interesul atât al Rusiei, cât și al Statelor Unite, potrivit 20 Minutos.
Răspunsurile Occidentului, analizate de Kremlin
Peskov a subliniat că secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au declarat ieri într-un „mod fără echivoc” că resping principalele preocupări pe care Rusia le-a exprimat în propunerile de securitate, trimise la final din decembrie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a reiterat că Putin este la curent cu conținutul răspunsurilor occidentale, care sunt analizate în administrația prezidențială și guvern, precum și în Consiliul de Securitate al Rusiei.
Peskov a confirmat că nu se poate aștepta un răspuns prompt din partea Rusiei, deoarece SUA și NATO au avut nevoie de mai mult de o lună pentru a studia propunerea Rusiei. „De aceea nici nu ar trebui să se aștepte ca reacția noastră să fie imediată”, a spus Peskov în timpul conferinței de presă telefonică zilnică.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat, la rândul său, că vor avea loc „consultări interdepartamentale”, iar apoi rezultatul acestora va fi comunicat președintelui rus. „Președintele va decide următorii pași”, a spus Lavrov.
Extinderea NATO, problema principală a Rusiei
El a adăugat că „conținutul documentului (scrisoarea SUA) este o reacție care permite să sperăm la începutul unei conversații serioase, dar pe probleme secundare”.
„Pe problema principală din acel document nu există o reacție pozitivă”, a subliniat el, făcând aluzie la refuzul Alianței de a renunța la politica ușilor deschise, întrucât Rusia a cerut să împiedice intrarea fostelor republici în NATO.
„Principala problemă este poziția noastră clară cu privire la inadmisibilitatea extinderii NATO spre est și a desfășurării de arme ofensive care pot amenința teritoriul Federației Ruse”, a insistat el.
Kremlinul a spus că, deocamdată, nu se pregătesc noi contacte între liderii Rusiei și Statelor Unite ca urmare a răspunsului Washingtonului la cererile Rusiei, iar ulterior ambii președinți vor decide „dacă trebuie să vorbească și când”.
NATO nu cedează în fața cererilor
Aceste demonstrații rusești vin după ce Casa Albă a avansat miercuri că a transmis, prin ambasadorul său la Moscova, răspunsurile scrise la solicitările de securitate ale lui Vladimir Putin, acord la care au ajuns Anthony Blinken și Serghei Lavrov la întâlnirea lor de la Geneva săptămâna trecută.
Principalele pretenții ale Kremlinului sunt bine cunoscute. Guvernul rus consideră că Ucraina face parte din zona sa de influență și dorește ca NATO să se retragă și să înceteze desfășurarea de-a lungul graniței sale. În plus, Putin caută să oprească apropierea Ucrainei atât de Alianță, cât și de UE și cere angajamente ca țara să nu devină niciodată parte din prima, în condițiile în care blocul Celor 27 nu îl consideră „un interlocutor valid”.
Pe de altă parte, nici Statele Unite, nici NATO nu sunt dispuse să cedeze cererilor mai drastice ale lui Putin. Alianța precizează că nu poate fi Rusia „cea care stabilește politica de extindere”, iar Washingtonul subliniază că are sancțiuni pregătite chiar și împotriva lui Putin însuși dacă Moscova va invada din nou Ucraina.
Războiul, în orice caz, a început deja în 2014 și a continuat de atunci. În plus, eventualei escalade actuale i se poate răspunde și cu măsuri restrictive din partea UE. „Nu mai suntem pe vremea Ialtei”, a repetat Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, care a asigurat că Europa „este în pericol”.