Soarta Ucrainei subliniază clar că, și după trei decenii de la căderea URSS și în ciuda lecțiilor crunte ale istoriei, un autocrat singuratic, care a modelat fără milă un sistem politic pentru a elimina disidența și realitățile lumii de azi, are puterea de a provoca pierderi umane incomensurabile, arată un comentariu publicat de CNN.

Dorința a lui Putin de a bombarda Ucraina pentru a o supune și țintirea civililor nevinovați, despre care a insistat că sunt ruși, înseamnă că dezastrul umanitar este, probabil, abia la început.

Peste un milion de refugiați și-au părăsit deja casele, potrivit Națiunilor Unite. Vor urma probabil alte milioane, pe măsură ce familiile, locurile de muncă și comunitățile vor fi spulberate. Fără să mai punem la socoteală miile de civili care, cu siguranță, vor pieri într-un blitzkrieg rusesc prelungit.

Deși există speculații cu privire la obiectivele și starea de spirit a lui Putin și un interes uriaș al comunității internaționale pentru curajul ucrainenilor care susțin că vor rezista cu orice preț invaziei, este vital ca lumea să înțeleagă corect realitatea unor crime de război care se săvârșesc acum în Ucraina.

Într-o suburbie a Kievului, doi copii mici și doi adulți au fost distruși de bombardamentele rusești, în timp ce încercau să fugă.

„O familie a murit chiar în fața ochilor mei”, a spus Markușin, primarul orașului Irpin.

Între timp, morții zac neîngropați în Harkov, un oraș de 1,5 milioane de locuitori, care a fost supus unui bombardament prelungit și a servit ca avertisment cu privire la soarta pe care o va avea Kievul.

Dorind să redeseneze harta Europei, Putin a pornit bombardamente necruțătoare

Fotografiile și videoclipurile cu bărbați ucraineni care își duc familiile în trenurile care încep să-i evacueze, în timp ce ei iau arma în mână pentru a lupta cu armata lui Putin, readuc în memorie trauma unui continent care a cunoscut din plin ororile războiului.

Dacă filmulețele din Ucraina ar fi alb-negru, ar putea fi confundate, cu ușurință, cu un buletin de ștri din cel de Al Doilea Război Mondial. A fost ultima dată când astfel de scene, de devastare a orașelor și de cruzime, au fost provocate de o națiune suverană din Europa, alteia.

Și totul pornește din mintea unui președinte, aparent motivat de cicatricile și nostalgiile istorice pe care, probabil, le are, din vremea în care era ofițer KGB în Germania de Est.

Dorind să redeseneze harta Europei din vremea Războiului Rece, Putin a pornit bombardamente necruțătoare, menite să refacă Rusia așa cum a dorit mereu: o superputere.

Viitorul Ucrainei pare din ce în ce mai sumbru

În ciuda intensificării sancțiunilor care încep să sufoce economia rusă și a curajului civililor ucraineni, evenimenetele din ultimele zile arată că viitorul Ucrainei este sumbru. Și că toate acțiunile lui Putin ridică tot mai multe semne de întrebare cu privire la continuarea existenței Ucrainei ca stat suveran.

Sancțiunile occidentale ar putea crea, în cele din urmă, suficientă opoziție în interiorul Rusiei, unde cetățenii trăiesc acum sub o economie în colaps, pentru a-l răsturna de la putere pe Putin. Iar livrările de arme ale Occidentului către Ucraina vor crește, probabil, costurile invaziei și ale unei posibile ocupații.

Dar certitudinea că Occidentul nu va interveni direct, pentru a evita declanșarea unei escaladări a conflictului cu Rusia, îi oferă lui Putin un avantaj enorm, adâncind și mai mult tragedia în care a plonjat Ucraina. Mai devreme sau mai târziu, lumea ar putea să asiste la un masacru, pe care ar fi putut să-l prevină.

Această perspectivă teribilă a fost conturată în cel mai recent apel al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Suntem oameni și este datoria voastră umanitară să ne protejați, să protejați civilii! Și o puteți face”, a spus Zelenski.

„Dacă nu o faceți, dacă nu ne dați avioane ca să ne putem apăra, singura concluzie este că vreți să fim uciși”, a fost mesajul dat de liderul ucrainean.

Noul război proxy al Occidentului cu Rusia

În timp ce SUA se consultă cu Polonia despre un plan de a trimite avioanele de război în Ucraina, iar unii susțin necesitatea unui embargo complet asupra exporturilor rusești de petrol, Occidentul este aproape de a atinge limita a ceea ce se poate face, fără a declanșa un conflict direct cu Putin.

Mesajele care vin din SUA încep să sublinieze amploarea a ceea ce s-a făcut deja. Sancțiunile occidentale au aruncat economia Rusiei în epoca întunecată a erei sovietice, iar arsenalele de rachete și sistemele antiaeriene care ajung în Ucraina reprezintă acum noul război proxy al Occidentului cu Rusia.

Cruciada personală a lui Putin

Modul în care Putin și-a împins de unul singur țara în război sau felul în care i-a mustrat, în fața camerelor de filmat, pe șefii serviciilor de securitate națională, au subliniat că războiul din Ucraina este, de fapt, o cruciadă personală.

Discursurile lui Putin despre război, inclusiv afirmațiile sale false că încearcă să curețe Ucraina de nazism, au stârnit îngrijorare. Acum, se constată că un lider considerat cândva un inteloccutor nemilos și un apărător al intereselor naționale ale Rusiei, a alunecat într-o realitate paralelă.

Acest lucru, împreună cu amenințările sale nucleare, au provocat îngrijorare cu privire la cât de departe poate merge un lider disperat, care vrea să condiționeze propria supraviețuire politică de un război ce se transformă într-o mlaștină.

România și Polonia, mai aproape de conflictul indirect cu Rusia

Până acum, în ciuda reacției calme a Occidentului, Putin nu a făcut altceva decât să escaladeze provocările nucleare. Rămâne de văzut cum ar reacționa la posibilitatea ca Polonia sau România să furnizeze Ucrainei avioane de luptă, un pas care pare să împingă cele două țări din fostul Pactul de la Varșovia mai aproape de conflictul indirect cu Rusia.

Indiferent de cât de multe probleme i-ar putea provoca noii pași ai Occidentului, sunt slabe șanse să-l împiedice pe Putin să nu-și ducă la sfârșit obsesia conforn căreia Ucrainei nu trebuie să i se permită niciodată să se alăture Occidentului. Chiar dacă asta înseamnă să-l arunce în aer!