Pentru a înțelege mai bine impactul acestei schimbări monumentale, Forbes a stat de vorbă cu Brian D. Taylor, profesor de științe politice la Universitatea Syracuse și autorul cărții ”The Code of Putinism”.

Economia URSS era cu mult sub economia capitalistă globală

Brian D. Taylor a explicat, în primul rând, faptul că, în perioada sovietică, economia URSS era cu mult sub economia capitalistă globală, în ciuda faptului că Uniunea Sovietică era una dintre cele două superputeri.

”Planificarea centralizată în stil sovietic s-a bazat mai mult pe autarhie, sau autosuficiență economică, decât pe participarea la comerțul global și fluxurile financiare.

Majoritatea exporturilor sovietice către lumea exterioară erau constituite din resurse naturale, iar veniturile erau folosite pentru a cumpăra alimente și echipamente industriale!”, spune Taylor.

Tranziția către o economie capitalistă modernă

Întrebat de Forbes cum a arătat globalizarea pentru mulți ruși și companii rusești în ultimele trei decenii, Taylor a menționat că prăbușirea Uniunii Sovietice ”a marcat revenirea Rusiei la economia globală”.

”Primii reformatori economici ruși au înțeles că doar prin expunerea la competiția internațională și deschiderea către comerțul internațional pot duce Rusia la tranziția către o economie capitalistă modernă.

Pentru rușii din clasa de mijloc, asta a însemnat posibilitatea de a cumpăra haine aparținând de firme, produse electronice de larg consum străine, produse alimentare și așa mai departe. Companiile rusești au devenit mult mai integrate în comerțul internațional și piețele de capital. În plus, zeci de milioane de ruși au putut călători peste ocean”.

Rușii mai săraci sunt deja rupți de globalizare

Acum, însă, odată cu valul de sancțiuni pe care Rusia începe să le resimtă tot mai dureros, e clar că rușii nu vor mai experimenta această globalizare. Cu siguranță, menționează Taylor, va fi mai ușor pentru unii și devastator pentru alții.

”Aproximativ 30% dintre ruși au pașapoarte internaționale. Rușii mai săraci din zonele rurale și orașele mici sunt deja rupți de globalizare și de beneficiile acesteia. Pentru rușii mai tineri, de la orașe, posibilitatea de a-și mobila casa de la IKEA, de a-și pune un film Netflix pe iPad sau de a urca cu ușurință într-un avion către Europa sau Asia este fundamentală pentru identitatea lor.

Toate acestea vor deveni mult mai dificile acum, având în vedere șocul economic masiv pe care îl va experimenta Rusia”, afirmă el.

Forbes a dorit să afle de la autorul cărții ”The Code of Putinism” ce reprezintă ”Putinismul”, cum a influențat invadarea Ucrainei și cum va decide acesta cursul evenimentelor viitoare.

”Putinismul este o mentalitate împărtășită de Putin și de apropiații săi, mai exact ceea ce eu numesc Echipa Putin. Această mentalitate include idei precum anti-americanismul și Rusia ca stat puternic și o mare putere, ordine, control și loialitate, dar și un Occident vulnerabil la destabilizare”, spune Taylor.

”Putinismul” a influențat invadarea Ucrainei în câteva moduri cruciale

El consideră că ”Putinismul” a influențat invadarea Ucrainei în câteva moduri cruciale. ”În primul rând, în mintea lui Putin, Rusia nu poate fi un stat puternic și o mare putere decât dacă domină noile state de lângă granița, iar Ucraina este deosebit de importantă în viziunea sa despre „Rusia istorică”.

În al doilea rând, Putin a susținut de multă vreme că Statele Unite sunt hotărâte să slăbească puterea Rusiei și chiar să o submineze din interior. Putin simte că luptă pentru destinul istoric al Rusiei împotriva dușmanilor mai puternici, așa că nu vrea să dea înapoi.

Acum, rezistența militară puternică a Ucrainei și sancțiunile fără precedent impuse de SUA și aliații săi îi întăresc opinia conform căreia există o campanie determinată pentru distrugerea Rusiei. În acest sens, suntem într-un moment foarte periculos”.

Timpul s-ar putea da înapoi chiar și cu 50 de ani

Taylor spune și ce va aduce situația economică actuală pentru ruși, iar scenariile sunt sumbre. ”Experții spun că acum, pentru ruși, timpul s-ar putea da înapoi cu 20 de ani, cu 30 de ani sau chiar cu 50 de ani. Am auzit vorbindu-se chiar de o situație similară cu 1918 în ceea ce privește consecințele asupra economiei ruse, ca atunci când era în război civil după Revoluția Rusă”.

Taylor amintește că și alte regimuri, precum cel din Venezuela sau cel din Iran, au supraviețuit în urma unor sancțiuni aspre ale Occidentului. Dar astfel de sancțiuni, spune el, nu au fost impuse unei economii atât de mari ca cea a Rusiei.

”Rușii au avut multe de îndurat de-alungul istoriei, dar erau oameni diferiți, care trăiau în vremuri diferite. Mulți din rușii de azi s-au obișnuit să facă parte din spațiul economic și informațional global în ultimii 30 de ani.

Nu cred că sunt gata să se întoarcă în ce a fost URSS, pentru a fi separați din punct de vedere economic și cultural de restul lumii”, consideră el.