Rusia a lansat un avertisment celor 34 de țări, printre care și România, din Tratatul „Cer deschis”, în contextul retragerii Statelor Unite. Avertismentul a fost transmis de șeful delegației ruse la negocierile de la Viena pe probleme de securitate militară și anunță represalii severe împotriva țărilor rămase în acest acord.
Rusia va aplica măsuri de represalii severe împotriva acelor ţări rămase în Tratatul „Cer deschis” („Open Skies”) care vor transmite SUA date ale zborurilor de observare efectuate după retragerea Statelor Unite din pactul respectiv şi care vor restricţiona zborurile Federaţiei Ruse deasupra instalaţiilor americane în Europa, relatează agenţiile de presă oficiale ale Moscovei TASS şi RIA Novosti.
Declarația vine în condițiile în care România este aliatul militar al Statelor Unite ale Americii și este și membru al Tratatului Cer Deschis. Capital a scris în această dimineață mai multe despre implicațiile acestei decizii pentru România.
Vezi aici care sunt consecințele deciziei luate de americani
Avertismentul a fost transmis luni de către şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena pe probleme de securitate militară şi control asupra armamentelor, Konstantin Gavrilov, într-un interviu pentru postul public de televiziune Rossia-24.
„Nu cu mult timp în urmă, am aflat că Washingtonul duce un joc fără scrupule pe ascuns, cerând aliaţilor săi să accepte semnarea unor documente în conformitate cu care ei vor transmite SUA materiale despre zborurile de observare efectuate deasupra Rusiei. SUA cer europenilor să refuze Rusiei să efectueze zboruri de observare deasupra instalaţiilor militare americane în Europa”, susţine Konstantin Gavrilov.
Or, „aceasta este o încălcare gravă a tratatului. Dacă ţările rămase în tratat vor face jocul SUA, măsurile noastre de represalii nu se vor lăsa aşteptate”, a avertizat responsabilul diplomatic rus.
SUA au acuzat Rusia de încălcarea tratatului
Gavrilov a subliniat că dacă partenerii Rusiei în cadrul acestui tratat doresc să asigure viabilitatea lui, ei ar trebui să confirme că datele conţinute în fotografiile aeriene făcute în cursul zborurilor de observare sunt clasificate şi la ele pot avea acces doar părţile participante la acord. „Intenţionăm să obţinem respectarea strictă de către partenerii europeni a prevederilor tratatului privind netransmiterea acestor informaţii”, a insistat el.
Dacă decid să revină în Tratatul „Cer deschis”, SUA vor trebui să facă aceasta într-o manieră generală şi în condiţiile ţărilor participante, a spus Gavrilov.
Tratatul, semnat în 1992, destinat consolidării stabilităţii internaţionale, permite statelor semnatare să trimită avioane în zboruri de supraveghere pe teritoriile celorlalte pentru a observa existenţa sau nu a unor instalaţii militare şi a altor obiective.
Tratatul, care grupează acum 34 de ţări, după retragerea SUA, printre care şi România, permite survolul teritoriilor lor de avioane de recunoaştere neînarmate.
SUA s-au retras oficial duminică din Tratatul „Cer deschis”, la aproape şase luni după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a anunţat o decizie în acest sens. Casa Albă a acuzat Rusia că a încălcat tratatul, invocând faptul că Moscova ar fi blocat SUA să trimită avioane care să efectueze zboruri deasupra oraşului Kaliningrad de la Marea Baltică şi în apropiere de Georgia, zboruri permise prin acest document.
Ce reprezintă tratatul „Cer deschis”
Tratatul „Cer deschis” permite survolul reciproc între Rusia și țările semnatare al teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate. Eectuarea curselor aeriene de supraveghere ar avea ca scop promovarea încrederii la nivel internaţional.
Acordul „Cer deschis” a fost negociat de președintele George H.W. Bush și secretarul său de stat, James Baker, în 1992, după prăbușirea Uniunii Sovietice.
De atunci, acordul a fost semnat de 35 de țări (inclusiv România): Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, şi a intrat în vigoare în 2002.
Este al treilea acord major în domeniul controlului de armament din care SUA se retrag în mandatul lui Donald Trump. Acum doi ani, Donald Trump a retras SUA din acordul nuclear cu Iranul, iar anul trecut din Ttaratul pentru forțele nucleare intermediare.
