Vladimir Putin a mizat pe un război scurt, din cauză că el nu credea că ucrainenii se vor opune invaziei. Acum el mizează pe faptul că rușii vor tolera un război lung, iar Occidentul, printre plângeri zgomotoase, îl va lăsa să îl și termine, scrie Rafael Behr în noua sa opinie publicată în The Guardian.
Într-o primă fază, asta implică orice armă aflată la dispoziția Kremlinului, care să fie folosită cu o nedisimulată cruzime până când tancurile rusești vor putea să ajungă de la Harkov la frontiera poloneză.
Pentru multă vreme, s-ar putea ca celor mai mulți dintre ruși să li se poată ascunde ororile acestui măcel, dar nu tuturor și nu la nesfârșit. Povestea spusă de presa controlată de stat este o pastișă grotescă a realității, în care niște neonaziști dependenți de droguri îi păcălesc pe civili trimițându-i în bătaia puștii. Adevărul a fost izgonit și a fost catalogat drept fals prin lege. Difuzarea lui atrage o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare, scrie The Guardian.
Dar lațul propagandei nu este îndeajuns de strâns încât să oprească tot sângele scurs din Ucraina. Rușii care primesc informații prin internet îl susțin mai puțin pe Putin. Asta echivalează cu o ruptură între generații, deși președintele încă mai are destui suporteri mai tineri. Prietenii mei ruși îmi spun cu durere că nu se întrevede vreo cerere iminentă de schimbare a regimului. Rușii se duc la demonstrații, fug atunci când apare poliția și vorbesc despre emigrație. Suferă din cauza rușinii pe care Putin o aruncă asupra țării lor.
Cei care înțeleg ce a declanșat Kremlinul, știu totodată și ce va urma
Ucraina poate fi cucerită, dar nu va fi niciodată pașnică. Asta înseamnă ocupația prelungită a unei națiuni care nu se va preda. Asta înseamnă o acerbă contrainsurecție, în care recruții ruși demoralizați sunt hăcuiți de niște voluntari ucraineni extrem de hotărâți. Declarația de ieri a lui Putin, potrivit căreia nu s-ar fi dat niciun ordin de concentrare, va fi înțeleasă de mulți părinți din Rusia exact invers, respectiv, un avertisment că fiii lor adolescenți sunt pe cale să fie chemați la datorie.
Putin n-a plănuit un asemenea război, iar acum habar nu are cum să-i pună capăt. Analiștii independenți cred că pentru armata rusă va fi un marasm dezastruos. Potrivit unor informații credibile parvenite din Moscova, există facțiuni din jurul Kremlinului care recunosc asta. Aceleași surse afirmă că Putin s-a izolat de disidenți. El se bazează mult pe propria ideologie. În halucinațiile sale naționaliste, granițele sovietice sunt niște răni făcute patriei slave de către Vestul malefic. Măcelărirea Ucrainei este un act de cruntă răzbunare.
Putin nu este nici pe departe singurul tiran care gândește așa. Doctrina este exact la ce te-ai putea aștepta de la o mediocritate în vârstă de 69 de ani, fost agent KGB, adus la putere pe umerii unor gangsteri și lăsat prea multă vreme să se legene în niște mituri despre el, de care el însuși a uitat că nu sunt decât niște cinice minciuni.
Calități care au făcut democrația liberală
Dictatorii subestimează întotdeauna forța democrației pentru că nu văd decât o slăbiciune în liderii care se supun unor alegeri libere cu riscul de a provoca o schimbare a regimului. Ei văd într-o opoziție robustă și într-o presă liberă niște slăbiciuni ale sistemului, ele fiind mai greu de controlat de la vârf. Ei nu-și dau seama că astea sunt niște calități care au făcut ca democrația liberală să fie modelul cel mai de succes plan de organizare a unei societăți din istoria civilizației umane.
Asta explică și de ce rușii tineri, cu studii și cu acces la adevăr, pleacă. Ei știu ce se întâmplă până la urmă când un dictator mizează totul pe un viitor bazat pe o deziluzie naționalistă militarizată. E un pariu pe care Putin îl pierde. El pierde mai repede, crezând că cetățenii democrațiilor libere nu sunt dispuși să se sacrifice și să suporte niște greutăți economice pentru a-și ajuta vecinul și pentru a apăra un mod de viață. Cred că el se înșală. Sper că se înșală.