Marc Marginedas a scris o opinie despre problema gazelor și a energiei din Europa. Potrivit acestuia, liderul rus, Vladimir Putin profită de această criză și pune condiții pentru a oferi mai mult gaz europenilor.
Liderul de la Kremlin cere, în schimb, ca țările europene să semneze contracte de aprovizionare pe termen lung cu țara sa, arată El Periodico.
Moscova vrea ca actuala criză a gazelor să impulsioneze punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2.
Rusia este dispusă să își mărească exporturile de gaze către Uniunea Europeană pentru a atenua criza energetică ce zguduie continentul european. Dar gestul Kremlinului nu va fi gratuit, iar țările consumatoare vor trebui să își asume o listă de condiții puse de Moscova, în special semnarea acordurilor pe termen lung cu Gazprom, furnizorul rus, și lansarea cât mai curând posibil a celei mai controversate conducte de gaz – Nord Stream 2. Același lucru a venit să-l spună miercuri, în linii mari, președintele rus Vladimir Putin în timpul unei intervenții înainte de un forum energetic desfășurat la Moscova.
„Dacă ne cer să creștem (transporturile de gaze) și mai mult, suntem dispuşi să facem acest lucru”, a declarat președintele rus. „Vom crește exporturile atât cât ne cer partenerii”, a reiterat el.
Da, într-adevăr, aşa stau lucrurile. Liderul de la Kremlin vede actuala criză energetică drept pe o oportunitate imbatabilă de a avansa vechile cereri rusești adresate Celor 27 și de a-și promova interesele pe piața mondială a gazului. Este necesar „un mecanism pentru stabilizarea pe termen lung a pieței energiei, ceea ce este foarte dificil având în vedere situația actuală”, a spus Putin, în timp ce şi-a mustrat clienţii europeni: „țările europene au greșit delegând pieței” furnizarea de surse de energie.
Ce condiții pune Moscova
În limbajul străzii, cuvintele liderului rus înseamnă că Moscova va cere acum ca transporturile să fie reglementate prin contracte pe termen lung, lucru care îi va oferi țării sale stabilitate și previzibilitate în veniturile pe care le obține din vânzarea de gaze, una dintre sursele sale principale de valută. „Dacă există o cerere, acest lucru poate fi satisfăcut doar cu condiții contractuale noi”, declarase în ultimele zile Nikolai Șulghinov, ministrul rus al Energiei.
Pornirea imediată a controversatului gazoduct Nord Stream 2 , care ocolește teritoriul ucrainean, reducând capacitatea Kievului de a face lobby împotriva posibilelor manevre de destabilizare din partea vecinului său din est, se află, de asemenea, pe agenda Moscovei. Purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a asigurat deja în ultimele zile că „intrarea în funcțiune” a infrastructurii „va contribui, în mod natural, la stabilizarea prețurilor gazelor naturale în Europa”. „Este un lucru evident”, a subliniat el.
Multe voci s-au făcut auzite în aceste zile în Occident, acuzând Rusia că a alimentat criza energetică din Europa, inclusiv cea a consilierului american pentru Securitate națională, Jake Sullivan, sau cea a ministrului britanic al Apărării britanic, Ben Wallace. Putin a respins, miercuri, acuzațiile și a dat vina pe Europa și lipsa de previziune pentru creșterea prețurilor la gaz. El a reamintit că, în mod normal, rezervele sunt completate înainte de iarnă, dar anul acesta, „chiar și după o iarnă foarte rece în Europa, multe țări au decis să nu o facă: se așteptau la livrări de gaze cu plata pe loc. Și, ținând cont de cererea mare, au crescut prețurile și mai mult”, a subliniat el.
În 2020, UE a primit 43% din gazul pe care îl importă din Rusia și 25% din achiziţiile de petrol.