Cu mai puțin de două săptămâni până la întâlnirea față în față cu președintele Biden, de la Geneva, vineri, președintele rus Vladimir Putin a criticat punerea sub acuzare a protestatarilor care au participat la asaltul din luna ianuarie asupra Capitoliului, afirmând că demersul reflectă „jocul la două capete” al americanilor, scrie The Washington Post.

S-ar putea ca aceste declarații să sporească pesimismul, manifestat, atât la Moscova, cât și la Washington, de cei care se îndoiesc că întâlnirea la nivel înalt, programată pe 16 iunie, va duce la o detensionare a relațiilor dintre cele două țări. Relațiile rămân extrem de încordate în privința unor probleme precum atacurile informatice care, în opinia serviciilor occidentale de informații, și-ar avea originea în Rusia.

În același timp, tot vineri, Putin a pretins că Statele Unite vor „să opreseze” Rusia.

El a dat de înțeles că dialogul cu Biden ar putea viza probleme de interes comun, precum clima, pandemia, dezarmarea și combaterea terorismului.

Declarația sa diferă de cea a lui Biden cu privire la aceeași întrevedere, făcută săptămâna trecută, când a spus că va exercita presiuni asupra lui Putin în privința încălcării drepturilor omului, așa cum s-a întâmplat în cazul liderului opoziției, Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare. În replică, Kremlinul a încercat să pună semnul egal, făcând comparații cu tratamentul aplicat de SUA protestatarilor de la Capitoliu. La începutul acestei săptămâni, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat incidentul drept o „persecuție”.

Acești oameni au avut niște deoleanțe

„Nu este vorba despre niște jefuitori sau despre niște hoți, acești oameni aveau niște doleanțe de ordin politic”, a declarat Putin, referindu-se la mulțimile pro-Trump care au năvălit în Capitoliu pe 6 ianuarie.

Mai apoi, moderatorul de la Forumul Economic Internațional din Sankt Petersburg l-a rugat pe Putin să precizeze dacă ia apărarea protestatarilor, el adăugând, în glumă, că declarațiile lui Putin „ar putea fi interzise online”.

„Nu fac o evaluare a acestui eveniment. Mă refer la ce a urmat după aceea”, a spus el, adăugând că „puțin îi pasă” dacă este interzis pe paginile web ale mediilor de socializare.

Mulțimea prezentă a aplaudat.

În urma anchetei cu privire la incidentele de la Capitoliu, aproximativ 500 de oameni au fost puși sub acuzare, printre acuzații numărându-se atacurile asupra polițiștilor, intrarea violentă în incinta Congresului și răzmerița.

Într-un interviu separat, acordat după conferința din Sankt Petersburg, Putin a spus că Biden e „un om cu multă experiență. S-a aflat în politică toată viața. Sper că este o persoană cu experiență, cu mult bun simț și atentă”.

„Sper foarte mult ca întrevederea noastră să fie una pozitivă”, a adăugat Putin. „Nu mă aștept la vreo detensionare a relațiilor ruso-americane, la nimic care să uimească prin rezultate”.

Un subiect care ar putea fi discutat de cei doi lideri ar putea fi și președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, având în vedere că Putin nu a făcut nimic ca să se delimiteze de puternicul său aliat.

Luna trecută, Lukașenko a provocat indignare la nivel internațional pentru că a ordonat aterizarea forțată a unui avion civil, care zbura în spațiul aerian belarus, pentru a-l aresta pe Roman Protasevici, un jurnalist de opoziție, care se afla la bordul avionului. Arestată a mai fost și Sofia Sapega, o militantă rusă, care călătorea împreună cu Protasevici în avionul de pe ruta Atena – Vilnius, capitala Lituaniei.

Lukașenko a pretins că autorităţile de control al traficului aerian au deturnat avionul în urma unui mesaj prin email în care se spunea că la bordul avionului s-ar afla o bombă pusă de gruparea palestiniană a militanților Hamas. Se pare că mesajul a fost trimis după deturnarea avionului, iar Hamas a negat că ar fi lansat vreo amenințare cu bombă.

Întrebat dacă dă crezare explicațiilor lui Lukașenko, Putin a spus: „Drept să spun, nu știu”. El a adăugat că preferă să nu își exprime vreo opinie, dar serviciile speciale rusești nu au fost implicate.

Moderatorul a lansat ulterior o întrebare ipotetică: „Ar ordona și Rusia aterizarea unui avion, de exemplu, de pe ruta Londra – Thailanda, care ar zbura deasupra Rusiei și ar avea printre pasageri vreo persoană dată în urmărire de Rusia?”

Kremlinul anihilează valul de critici

„N-am să vă răspund”, a spus Putin zâmbind, în aplauzele mulțimii.

În același timp, Kremlinul a continuat anihilarea criticilor săi.

La începutul săptămânii, autoritățile ruse au arestat doi politicieni ai opoziției, Dmitri Gudkov, fost parlamentar, critic la adresa lui Putin, și Andrei Pivovarov, șeful de la Open Russia (Rusia deschisă), o organizație de opoziție acum defunctă, având legături cu Mihail Hodorkovski, un om de afaceri aflat acum în exil.

Luna trecută, Administrația Biden a redus din sancțiunile legate de gazoductul Nord Stream 2, care ar lega Germania de Rusia, gestul fiind considerat o tentativă a Washingtonului de a-și detensiona relațiile cu Berlinul și cu alți parteneri europeni. Unii senatori republicani au criticat demersul, susținând că Rusia ar folosi proiectul Nord Stream 2 ca să sporească dependența de Moscova a unor state membre ale Uniunii Europene. Statele Unite exportă gaze naturale în Europa, dar gazul rusesc este mai ieftin.

”Cred că trebuie să continuăm mai ales acum, când noua administrație a SUA dorește să restabilească niște relații prietenești cu partenerii europeni”, a declarat Putin la forumul din Sankt Petersburg. „Cum să consolidezi niște relații bune cu partenerii tăi fără să ții cont de interesele lor?”