Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan au purtat o discuţie telefonică pe tema conflictului din regiunea Nagorno-Karabah. Cei doi preşedinţi vor o rezolvare paşnică a situaţiei cât mai repede cu putinţă.
Preşedinţii Rusiei şi Turciei, Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan, au îndemnat la „eforturi solidare” pentru a se ajunge la o încetare a focului în regiunea Nagorno-Karabah, se arată într-un comunicat al Kremlinului.
Cei doi lideri au discutat telefonic şi au fost de acord cu „necesitatea urgentă a unor eforturi solidare pentru a pune capăt cât mai rapid vărsării de sânge şi a asigura o tranziţie spre o rezolvare paşnică” a acestui conflict în care se confruntă Azerbaidjanul şi separatişti sprijiniţi de Armenia. Aceasta a fost prima convorbire telefonică între Putin şi Erdogan de la reluarea ostilităţilor în Nagorno-Karabah, la sfârşitul lui septembrie.
„Cele două părţi au confirmat necesitatea de a respecta armistiţiul umanitar” încheiat la 10 octombrie la Moscova, chiar dacă lupte sângeroase au loc în continuare, a transmis preşedinţia rusă.
În plus, a fost exprimată „speranţa că Turcia, în calitate de membru al Grupului de la Minsk al OSCE, va aduce o contribuţie constructivă pentru detensionarea situaţiei”. Coprezidat de Franţa, Rusia şi Statele Unite, Grupul de la Minsk este principalul mediator în acest conflict de aproape 30 de ani, transmite Agerpres.
Pe lângă Azerbaidjan şi Armenia, el mai include ca membri permanenţi Turcia, Germania, Italia, Suedia şi Belarus, însă nu a reuşit niciodată să găsească o rezolvare durabilă a conflictului.
Implicarea Turciei ar putea bulversa echilibrul de forţe din regiune
Potrivit preşedinţiei turce, Recep Tayyip Erdogan i-a spus omologului său rus că „Turcia este în favoarea unei soluţii permanente în Nagorno-Karabah” şi a acuzat Armenia că „a făcut permanentă ocuparea” acestei regiuni separatiste.
Nagorno-Karabah, teritoriu azer locuit în cea mai mare parte de armeni, s-a desprins din Azerbaidjan după căderea URSS, ducând la un război, la începutul anilor 1990, care s-a soldat cu 30.000 de morţi. Luptele, care nu au încetat niciodată cu adevărat, au izbucnit la 27 septembrie cu o violenţă nemaiîntâlnită după armistiţiul din 1994. Potrivit unor bilanţuri parţiale, până în prezent s-au înregistrat peste 600 de morţi.
Oferind un sprijin de neclintit Azerbaidjanului, Turcia a apărut ca un nou actor capabil să bulverseze echilibrul de forţe din această regiune mult timp considerată în sfera de influenţă a Moscovei.